România se află pe lista neagră a Comisiei Europene (CE) şi implicit a Consiliului European, alături de alte opt state UE, din cauza deficitului bugetar excesiv acumulat anul trecut, estimat la 5,2%(!) din PIB. Europarlamentarul Daniel Dăianu a declarat că ţara noastră va suporta consecinţele procedurii de deficit excesiv ce va fi declanşată în viitorul foarte apropiat de CE. \"CE o să declanşeze procedura de deficit excesiv zilele următoare, însă atît împotriva României, cît şi a altor aproximativ opt state din UE, cum ar fi Spania, Portugalia, Ungaria sau Ţările Baltice\", a spus Dăianu. El a adăugat că, în condiţiile în care media deficitului public la nivelul Uniunii Europene a depăşit 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut, \"o astfel de procedură este judecată diferit în condiţii de criză economică\". \"De altfel, Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE prevede clar că, în anumite condiţii, este permisă depăşirea unui nivel de 3% din PIB a deficitului public\", a mai spus europarlamentarul.

Procedura de deficit excesiv vine abia în aprilie?

Surse din Ministerul Finanţelor au afirmat că, pînă acum, nu au primit nicio înştiinţare din partea CE cu privire la declanşarea unei astfel de proceduri. La rîndul lui, comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban, a resprins categoric informaţiile despre declanşarea unei proceduri de deficit excesiv, adăugînd că, eventual, aceasta ar putea fi decisă cel mai devreme în aprilie, de către Consiliul European, nu de către Comisie: \"Cel mai devreme, o eventuală, subliniez o eventuală, procedură de deficit excesiv adoptată în cazul oricărui stat membru, nu numai al României, ar putea fi în aprilie, cînd se va întruni ECOFIN, mai precis miniştrii de Finanţe din statele membre\". Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul lunii trecute, că, în 2008, a fost înregistrat unul din cele mai mari deficite bugetare de după 1989, în condiţiile în care au existat şase-şapte ani de creştere economică continuă şi că România este în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. Ministrul Finanţelor a menţionat că, în perioada imediat următoare, ţările care au înregistrat deficit excesiv vor fi supuse unui tratament special, în care \"dacă se demonstrează că deficitele execesive se datorează efectelor crizei economice, categoric că va fi o oarecare îngăduinţă\". El a adăugat însă că, \"din punctul meu de vedere, deficitul înregistrat anul trecut nu a avut neapărat treabă cu criza financiară internaţională\".

Sancţiunile financiare pe care le riscă România: 0,2% din PIB

Oficialităţile române nu se grăbesc să trimită CE programul de stabilitate şi convergenţă a cărui analiză va începe în mai puţin de două săptămîni. Acest program trebuie furnizat individual şi înaintat de toate statele membre UE, iar el va cîntări greu în eventualele demarări ale procedurilor de deficit excesiv hotărîte de Consiliul European. Orice program de stabilitate şii convergenţă cuprinde detaliat proiecţiile bugetare ale statului analizat de CE pentru anii următori. Procedura de deficit excesiv presupune o monitorizare atentă a încasărilor şi plăţilor bugetare pe o perioadă de cel puţin doi ani, precum şi sancţiuni financiare. Această procedură este declanşată prin decizie a Consiliului European, pe baza propunerii Comisiei Europene. Ulterior deciziei, Consiliul face unele recomandări de diminuare a deficitului şi stabileşte un termen de patru luni, în care trebuie făcute acţiuni de corectare a acestuia. Dacă statul membru nu reuşeşte să ducă la îndeplinire decizia, după zece luni, Consiliul îi aplică sancţiuni financiare în 11 paşi, care pot valora cel puţin 0,2 din PIB-ul statului. În prima fază, sancţiunile sînt sub forma unui depozit fără dobîndă în contul CE, care se poate transforma în amendă în cazul în care deficitul nu este corectat în cel mult doi ani.

România împrumută 1 miliard de euro

Un raport oficial anunţă că Guvernul Boc va împrumuta peste un miliard de euro (echivalentul a peste 4 miliarde lei) din surse externe în 2009, pentru finanţarea deficitului bugetar de 11,78 miliarde de lei, în timp ce diferenţa va fi acoperită din surse interne. Astfel, Guvernul va acoperi din finanţări externe 37,9% din deficitul bugetar actual, iar diferenţa de 58,8% (adică 6,926 miliarde de lei) va fi acoperită din intern. Deficitul bugetului general consolidat la finele anului trecut a fost de 4,8% din PIB conform standardelor româneşti şi de 5,25% potrivit standardelor europene ESA 95. Pentru că procedura de deficit excesiv este iminentă pentru România, Guvernul va discuta cu CE în speranţa ca această măsură să nu fie luată în cazul ţării noastre, a declarat premierul Emil Boc. El a arătat că o eventuală declanşare de către CE a procedurii de deficit execesiv ar fi determinată de slaba performanţă a fostului Cabinet. Noul Guvern tratează acestă problemă cu maximă responsabilitate, propunînd un deficit bugetar de 2%, pentru a nu fi sancţionat de către Executivul european cu retragerea unor fonduri.

Răul făcut de Tăriceanu

Reamintim că fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu, băga mîna în foc şi susţinea că deficitul bugetar al României nu va sări de 3% din PIB în 2008, aşa cum prevede Pactul de Stabilitate şi Creştere Economică al UE. Fostul Guvern ţintea pentru anul trecut un deficit bugetar de 2,3% din PIB însă, la începutul lui decembrie, lucrurile s-au sucit şi au apărut declaraţii că deficitul va urca la 2,9% din PIB. Două săptămîni mai tîrziu, fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, estima un deficit bugetar undeva între 3-4% din PIB. Cum de s-a putut întîmpla ca România să fi ajuns la fundul sacului bugetar şi să aibă vistieria goală în condiţii de creştere economică anul trecut? Este o situaţie fără precedent: de la 8% creştere economică, la 5,2 % deficit bugetar! Ce înseamnă acest deficit bugetar? Înseamnă că Guvernul a cheltuit mai mult decît a încasat cu 5,2% din PIB, adică cu 7 miliarde de euro (adică banii pe care acum autorităţile centrale vor să-i ia de la UE)! O situaţie favorabilă cum era creşterea economică a fort transformată într-un dezastru de Cabinetul Tăriceanu, care s-a întins mai mult decît îi permitea plapuma, la cheltuieli ce nu se regăsesc în lucruri durabile, cum ar fi infrastructura şi modernizarea ţării.