În prima sa săptămână de lucru, comisarul european Corina Creţu a declarat, vineri, că CE a identificat pentru România câteva "nevoi stringente" pentru 2014-2020, precum modernizarea administraţiei publice, reducerea abandonului şcolar, dezvoltarea infrastructurii, protecţia mediului şi crearea de locuri de muncă. "Este o mare bucurie pentru mine să mă aflu la Bucureşti în această nouă calitate de comisar european pentru Politică Regională. Este prima mea săptămână de lucru şi, după prima şedinţă a Colegiului de Comisari de miercuri, am ales să vizitez două ţări importante pentru regiune. Ieri am fost în Polonia, care este principalul beneficiar al politicii de coeziune, şi acum în România. Îmi face mare plăcere să stau de vorbă cu miniştrii pentru a vedea care sunt problemele şi cum putem ajuta şi, sigur, să vizităm unele proiecte care reprezintă un succes. De pildă, mâine voi vizita centrul de cercetare de la Măgurele, care implică 40 de instituţii şi 13 state membre ale UE şi cred că e un succes perntru cercetarea românească", a declarat, vineri, comisarul Corina Creţu, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Corina Creţu a precizat că s-a angajat în faţa Parlamentului European să facă tot ce poate "pentru a ajuta statele membre să crească cota de absorbţie", astfel că a avut "chiar din prima zi" întâlniri şi discuţii telefonice cu mai mulţi miniştri din statele UE. "Intenţia mea este să avem rezultate cât mai rapide, să fim cât mai pragmatici", a spus Corina Creţu, amintind faptul că în cazul României a aprobat solicitarea ca salariile persoanelor din sistemul de management al fondurilor europene să fie suportate integral de CE, nu doar sporul de 75%. "Estimarea noastră este că sunt 30 de milioane de euro care vor fi plătiţi din fondurile UE. Sigur că depinde de statul membru, de dumneavoastră, ce veţi decide să faceţi cu aceşti bani în continuare", a afirmat Creţu, adăugând că aceşti bani de care a fost degrevat bugetul de stat ar putea fi folosiţi pentru încurajarea absorbţiei de fonduri şi întărirea capacităţii administrative. "În opinia mea, întărirea capacităţii administrative este un subiect chiar mai important decât banii. Pentru că am avut bani în ultima perioadă, dar din cauza slăbiciunilor din aparatul administrativ, în foarte multe ţări aceşti bani nu s-au putut absorbi", a subliniat comisarul. Corina Creţu a afirmat că în oraşele şi regiunile din România se poate vedea ce înseamnă politica de coeziune şi că "aproape 50% din investiţiile publice din România au fost făcute cu bani europeni" în ultimii ani. "Aceste fonduri reprezintă practic angajamentul pe care CE şi l-a luat de a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiunile Europei şi eu cred că România este una dintre ţările în care, din păcate, aceste diferenţe dintre oraşe şi mediul rural sunt în continuare stridente şi dureroase", a precizat oficialul european.

Pe de altă parte, Creţu a subliniat că România a făcut "foarte multe lucruri bune cu fondurile UE": 124 km de autostradă, reabilitarea a 923 km de drumuri judeţene, acces pentru mii de oameni la sisteme moderne de management al deşeurilor, precum şi relansarea cercetării ştiinţifice prin proiecte ca cel de la Măgurele. În ceea ce priveşte fondurile încă neinvestite din perioada 2007-2013, Creţu a dat asigurări că autorităţile române au sprijinul său pentru a încheia toate proiectele începute, mai ales cele din domeniul transporturilor. "Desigur, încheierea proiectelor nu se va face cu orice preţ, mai important decât să terminăm un proiect este să-l finalizăm corect. Am spus şi repet că nu vom sacrifica calitatea de dragul cantităţii, deci trebuie să facem proiecte corecte, la timp, să obţinem rezultate preconizate şi să ne asigurăm că regulile de implementare sunt respectate, mai ales cele din domeniul achiziţiilor publice", a spus Creţu. Totodată, comisarul european a mai spus că va avea "toleranţă zero faţă de fraudă", care este "esenţială pentru a menţine încrederea cetăţenilor europeni în eficienţa acestor fonduri". Creţu a declarat că, pentru România, CE a identificat "câteva nevoi stringente" în perioada 2014-2020. "Este vorba de promovarea competitivităţii şi a dezvoltării locale, de crearea de locuri de muncă, reducerea inegalităţilor prin programe de incluziune socială, dezvoltarea infrastructurii, creşterea eficienţei energetice şi protecţia mediului", precum şi sprijinirea afacerilor mici pentru a deveni stabile şi orientarea către cercetare şi inovare "pentru a opri exodul de creiere către ţări mai dezvoltate“, a explicat comisarul european.

Ea a avertizat că "abandonul şcolar este una dintre cele mai îngrijorătoare probleme ale României", chestiune care îngrijorează şi CE, şi şi-a exprimat speranţa că Bucureştiul va putea să-şi respecte angajamentul de a reduce rata abandonului şcolar până la 11,3%, în 2020. O altă prioritate identificată de CE este dezvoltarea infrastructurii, "inclusiv conectarea comunităţilor izolate nu numai prin drumuri, ci şi prin conexiunea la internet", a spus Corina Creţu. "Sunt convinsă că România are capacitatea de a se mobiliza şi de a face performanţă chiar în ciuda unui start mai dificil", a conchis Creţu, aflată la prima vizită în România în calitate de comisar pentru Politică Regională.