“România trebuie să reducă urgent deficitul bugetar”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

“România trebuie să reducă urgent deficitul bugetar”

Vosganian, un nou “răzgîndeanu”
Eveniment 20 Februarie 2008 / 00:00 591 accesări

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat ieri că Guvernul trebuie să rectifice urgent bugetul naţional, avertizînd dacă pînă la sfîrşitul lunii martie, România nu arată că poate evita limita deficitului, stabilită la 3% din PIB, Comisia Europeană (CE) va declanşa procedura de prevenţie. Vosganian a declarat, la Parlament, în faţa Comisiilor reunite de buget-finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat, unde a prezentat execuţia bugetară din 2007 şi bugetul pentru 2008, că realizarea unei rectificări bugetare şi reducerea deficitului bugetar se impun de urgenţă. “Este necesar să operăm o rectificare de urgenţă a bugetului pentru a reduce deficitul bugetar de la 2,7%, la cel puţin 2,3%”, a afirmat Vosganian. Acelaşi ministru al Economiei declara, în urmă cu cîteva zile, după ce a participat la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE (Ecofin), că reprezentanţii Comisiei Europeane (CE) nu vor iniţia în niciun caz procedura “de infringement” (de prevenţie) împotriva României pentru deficit bugetar excesiv şi că nu există niciun pericol ca deficitul să depăşească limita de 3% din PIB, deoarece vor fi luate măsuri de reducere a cheltuielilor. Vosganian a fost completat, iniţial, chiar de premierul Tăriceanu, care a afirmat că nu îl interesează ce spune Comisia Europeană, întrucît între Comisie şi România nu există o relaţie ca între forul tutelar şi autorităţi subordonate. În pofida declaraţiilor în contradictoriu, Vosganian a menţionat că prevenţia este primul pas în declararea procedurii de deficit excesiv.

Potrivit CE, strategia bugetară nu este conformă politicii bugetare prudente necesară pentru a reduce deficitul extern în creştere şi presiunile inflaţioniste care pun în pericol procesul de convergenţă economică. Comisarul european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, a declarat, în ianuarie, la Bruxelles, că vor fi iniţiate o serie de măsuri de către CE în cazul României, conform condiţiilor stabilite în Pactul de Stabilitate şi Creştere, dacă Bucureştiul nu vor acţiona pentru controlul mai eficient al cheltuielilor şi al deficitului bugetar. Ulterior, Vosganian a afirmat că va propune Guvernului un set de măsuri care vor conduce la o economie de 1 - 1,5 miliarde euro, cu reducerea deficitului bugetar. Comisarul european Leonard Orban a declarat, luni, că nu este exclus ca autorităţile europene să declanşeze împotriva României procedura de deficit excesiv, la sfîrşitul lunii aprilie sau începutul lui mai, în lipsa unor corecţii în politica bugetară. CE poate declanşa procedura de deficit excesiv dacă acesta se plasează peste pragul de 3% din PIB. România a avut anul trecut un deficit de 2,4% din PIB potrivit metodologiei româneşti, sau de 2,7% raportat la metodologia europeană. Ţinta de deficit pentru acest an a fost stabilită la 2,7% din PIB.

Pe fondul protestelor tot mai vehemente ale sindicaliştilor din sectorul bugetar, Vosganian a anunţat ieri că Ministerul Economiei va propune Guvernului mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor din sectorul public, precum blocarea posturilor vacante şi reducerea stimulentelor salariale. Printre sporurile vizate se numără cele pentru lucru în condiţii vătămătoare, pentru lucru sistematic peste durata normată de lucru, pentru personalul care participă la selecţia şi recrutarea forţei de muncă în străinătate, pentru activitate în mediul rural, pentru conducerea şi realizarea practicii pedagogice, pentru utilizarea unei limbi străine, sporul de fidelitate şi cel pentru persoanele care lucrează cu dosare prăfuite sau în domeniul anticorupţiei. \"Toate aceste sporuri s-au dat pînă acum prin ordin al miniştrilor. Am să cer tuturor miniştrilor să-mi dea toată lista cu sporurile, cum au fost ele alocate şi să le reanalizăm. Orice cheltuială în plus va aduce pericolul depăşirii deficitului bugetar\", a spus Vosganian. Mai mult, Vosganian intenţionează să scadă şi plafonul de îndatorare al autorităţilor locale, care de-abia a fost majorat de la 20 la 30% din veniturile proprii, pentru finanţarea proiectelor de infrastructură.



12