HOSTESSE VERIFICATE LA CONTRACTUL DE MUNCĂ Târgurile organizate în România au devenit principala ţintă a instituţiilor de control ale statului în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale. La Constanţa, unde aproape lunar este organizat câte un târg, expozanţii s-au obişnuit cu prezenţa reprezentanţilor Gărzii Financiare şi, mai nou, a celor de la Direcţia Antifraudă. Numai că toate aceste controale nu fac decât să-i îndepărteze pe clienţi de standurile expozanţilor, care, în loc să prezinte şi să vândă marfa expusă, trebuie să dea explicaţii organelor statului. Vorbim despre excesul de zel al unor autorităţi, în condiţiile în care reprezentanţii Guvernului vorbesc despre o încurajare a consumului şi despre un echilibru economic. Am putea spune că aceste controale ale organelor statului în timpul târgurilor nu fac decât să afecteze şi mai mult imaginea unei Românii terfelite la nivel european. Târgul de Turism al României a fost ultima ţintă, dar nu a Direcţiei Antifraudă, ci a reprezentanţilor de la Inspecţia Muncii. Sâmbătă, când la Romexpo era plin de români pregătiţi să cheltuiască bani pentru achiziţionarea de vacanţe, agenţiile de turism s-au trezit pe cap cu inspectorii de muncă veniţi să verifice dacă domnişoarele frumos îmbrăcate, cu rol de hostesse, aveau angajamente semnate. Mai mult, controalele au vizat şi plata orelor suplimentare, respectiv dacă personalul aflat la standuri este remunerat şi pentru zilele lucrate în weekend. În aceste condiţii, reprezentanţii agenţiilor de turism au fost nevoiţi să-i lase baltă pe potenţialii cumpărători de vacanţe şi să se concentreze pe controalele inspectorilor de muncă. Evident că acţiunile acestora nu au fost pe placul patronatelor din turism, care au afirmat că ele i-au făcut pe cei din domeniu să pară evazionişti în ochii clienţilor veniţi să cumpere vacanţe. „Noi, ca Asociaţie Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), suntem perfect de acord ca ITM să efectueze controale, dar nu suntem de acord să descindă într-o zi de sâmbătă, când târgul e plin de vizitatori, iar inspectorii să se aşeze în faţa agenţilor de turism care voiau să îşi servească clienţii”, a declarat preşedintele ANAT, Lucia Morariu. Ea a mai spus că nu crede că astfel de controale sunt soluţii împotriva evaziunii şi le-a recomandat inspectorilor să verifice la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) totalul contribuţiilor pe salarii plătite de firmele din turism. „Eu, la firma mea, Eximtur, plătesc taxe şi impozite la stat în valoare de un milion de euro pe an, majoritatea contribuţii pe salarii, şi mă simt jignită de un asemenea comportament”, a mai spus Lucia Morariu.

„CONTROALELE ITM, O RUŞINE” Şi pentru că vorbeam despre şifonarea imaginii României la nivel internaţional, din interior, precizăm că la acest târg sunt prezente firme din alte 23 de ţări, venite să le ofere românilor vacanţe la preţuri accesibile. Ce vor spune toţi aceşti oaspeţi ai României când se vor întoarce în ţările din care provin? Probabil că la viitoarea ediţie se vor gândi de două ori dacă merită să vină în ţara noastră cu noi oferte, în condiţiile în care autorităţile de control ale statului le obstrucţionează activitatea. Director al unei agenţii de turism constănţene, Cristian Bărhălescu a declarat că, prin astfel de acţiuni, inspectorii de muncă nu fac decât să taie elanul tinerilor de la facultăţile de specialitate care profită de aceste târguri pentru a căpăta experienţă, oferindu-se să lucreze voluntar la agenţiile de turism. „Toate companiile le cer tinerilor experienţă în domeniu. Aceşti studenţi care vin voluntar să lucreze la agenţiile de turism nu vor mai avea motive să facă acest lucru şi în viitor. Probabil că inspectorii de muncă au rezolvat toate problemele din România privind munca „la negru“ şi s-au gândit să atace şi acest sector. Nu mai au de verificat decât pe cei din agricultură şi, probabil, pe manechinele care participă la prezentările de modă. Este jalnic ceea ce se întâmplă”, a spus Bărhălescu. Acţiunea inspectorilor de muncă nu a fost privită cu ochi buni nici de preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral - Delta Dunării, Corina Martin. „Este ruşinos tot ceea ce s-a întâmplat la TTR. Suntem de acord ca verificările să se facă la sediul firmelor, nu în mijlocul târgului, când agenţii de turism trebuiau să vândă vacanţe românilor. Vorbim despre sprijinirea turismului, dar prin aceste acţiuni nu facem decât să punem piedici. Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată la târgurile internaţionale. Este o nouă lovitură de imagine dată României chiar de români”, a afirmat Corina Martin. Reamintim că la a 31-a ediţie a TTR au participat peste 280 de firme din domeniu, din 24 de ţări.

Grecia, cea mai vândută destinaţie externă

Trecând peste momentul penibil al inspectorilor de muncă, putem spune că Târgul de Turism al României a fost un real succes. Grecia, cu Thassos, Lefkada, Corfu, Zakynthos, Creta-Chania, Turcia cu Antalya, circuitele prin Europa şi vacanţele tradiţionale în România la mare, dar şi la munte au fost principalele destinaţii vândute la TTR. De exemplu, Christian Tour a vândut, în prima zi a Târgului de Turism al României, pachete de vacanţă în valoare totală de aproximativ 330.000 euro. Ofertele de Early Booking au reduceri suplimentare pe perioada târgului, acestea începând de la 7%, la Paralela 45, şi ajungând la 10% la TUI TravelCenter. O puternică cotă de piaţă a avut-o turismul românesc. Conform statisticilor, 80% dintre turiştii din staţiunile autohtone sunt români şi numai 20% străini. „Ediţia din acest an vine cu o diversitate mai mare de destinaţii. Observ că tot mai multe agenţii vin cu destinaţii proprii noi, programe noi, cu o prezentare inovativă, atât ca stand, cât şi ca mod de concepere a cataloagelor. Există multe noutăţi chiar şi la nivel de circuite”, a declarat consultantul în turism Traian Bădulescu. Aşa cum au estimat operatorii din turism, Grecia a fost destinaţia cea mai cumpărată, urmată de România, Turcia şi Spania.