Consolidarea rapidă şi profundă a politicii fiscale va fi necesară pentru ca România să evite riscul unei „aterizări dure” (hard landing), apreciază Banca Mondială (BM). Instituţia arată, în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009 - 2013, că politicile fiscale şi de venituri implementate în România au fost în mare parte pro-ciclice şi au condus la dezechilibre şi vulnerabilităţi care nu mai sînt sustenabile, în contextul în care s-a realizat un progres redus în modernizarea sectorului public. BM arată că, pe parcursul precedentei Strategii de Parteneriat, din perioada 2006 - 2009, ritmul accelerat de creştere economică şi investiţiile străine directe au mascat riscurile politicii fiscale relaxate, creşterii salariilor peste avansul productivităţii şi majorarea deficitului de cont curent. „În contextul în care condiţiile economiei mondiale s-au deteriorat şi deficitele externe au continuat să crească, inflaţia s-a accelerat rapid şi încrederea investitorilor s-a erodat. La finele anului 2008, această situaţie a condus la deprecierea monedei naţionale şi la scăderea bursei locale”, se precizează în Strategia BM. Instituţia mai arată că Banca Naţională a României (BNR) a majorat dobînda de politică monetară în 2007 şi 2008, fără a reuşi să domolească expansiunea creditării, pînă nu a introdus noi norme prudenţiale în toamna anului trecut. De asemenea, banca centrală a intervenit pentru a sprijini leul, ceea ce a ajutat la stabilizarea cursului de schimb în contextul unor atacuri speculative. „Consolidarea rapidă şi profundă a politicii fiscale va fi necesară pentru ca România să evite riscul unei aterizări dure. Reforme instituţionale ale sectorului public vor fi necesare pentru a sprijini restabilirea proceselor de creştere economică şi de convergenţă a standardelor de viaţă spre media UE”, se arată în raport. Teoria economică arată că situaţia de „aterizare dură” are loc cînd o economie trece direct de la perioadă de expansiune la recesiune şi se poate întîmpla dacă politica fiscală sau cea monetară este mai restrictivă decît ce este potrivit pentru economie. Pe de altă parte, BM susţine că menţinerea creditării societăţilor private, în special a IMM-urilor şi firmelor din sectorul agricol, este critică pentru îndepărtarea efectelor economice şi sociale ale crizei. Experţii BM consideră că succesul în reducerea impactului crizei depinde de angajamentul şi capacitatea instituţiilor politice de a lucra împreună, de a implementa reforme „îndrăzneţe” şi de a mobiliza populaţia pentru a le susţine. Consiliul Directorilor Executivi ai BM au aprobat joi acordarea unui împrumut de 300 milioane euro pentru Romania, care face parte dintr-un program propus de finanţare pentru România în valoare de un miliard de euro, pentru a ajuta la atenuarea efectelor crizei economice globale şi la reluarea proceselor de creştere economică şi convergenţă. Destinaţia fondurilor de un miliard de euro este finanţarea deficitului bugetar consolidat şi refinanţarea datoriei publice. Ministerul Finanţelor Publice a anunţat vineri ca banii din primul împrumut vor fi traşi pînă în luna septembrie.