În clasamentul pentru 2006, întocmit de Transparency International (TI) şi prezentat ieri, România a obţinut un punctaj inferior Bulgariei în ceea ce priveşte indicele de percepţie a corupţiei, avînd numai 3,1 puncte, faţă de cele 4 ale partenerului nostru de integrare. Mai mult decît atît, "România va deveni, de la 1 ianuarie 2007, cea mai coruptă ţară membră a UE, situîndu-se cu mult în urma celorlalte state-membre sau candidate la aderare". Indicele de corupţie este măsurat pe o scară de la 0 la 10, unde 0 indică cel mai înalt grad de corupţie, aşa cum este perceput de către oamenii de afaceri. România se află la mijlocul clasamentului, care include 163 de ţări, pe locul 84, situîndu-se în continuare sub media celor 10 state noi membre ale UE. Liliana Coşpănaru, şef de proiect la TI, a declarat, într-o conferinţă de presă, că punctajul ţării noastre reflectă ritmul scăzut de implementare a reformelor anticorupţie. Percepţia asupra corupţiei se dovedeşte, astfel, mai puternică în România decît în oricare altă ţară membră UE, şi mai mare chiar decît în statele candidate oficial la aderare, cu excepţia Macedoniei, care s-a clasat pe locul 105. Ţara noastră este devansată de Bulgaria, partenerul de integrare strict monitorizat de Comisia Europeană pentru modul în care aplică politicile anticorupţie şi unde TI anunţa, în luna septembrie, că intenţionează să înfiinţeze o linie telefonică gratuită anticorupţie, prin intermediul căreia membrii asociaţiei să le ofere cetăţenilor informaţii şi sfaturi referitoare la combaterea acestui fenomen. Iulia Coşpănaru a precizat că Indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în România a depăşit cu o zecime punctajul ţărilor unde corupţia este percepută ca generalizată şi care au obţinut trei puncte sau punctaje mai mici decît această valoare, din cele zece puncte posibile. Ea a atras atenţia că oficialii români ar trebui să fie îngrijoraţi de faptul că România are un punctaj mai mic decît al Turciei (patru puncte), în condiţiile în care acestă ţară are "mai mulţi paşi de parcurs pînă la aderare". În opinia ei, "scorul astfel obţinut trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru oficialii de la Bucureşti, aceştia trebuind să materializeze angajamentele politice pentru orientarea reformelor în direcţia combaterii corupţiei". În cadrul acestui studiu, TI a avut opt surse de informaţii din România - instituţii specializate - care au realizat sondaje în rîndul oamenilor de afaceri rezidenţi sau nerezidenţi şi al analiştilor internaţionali. "Oamenii de afaceri şi experţii au răspuns, în principal, la întrebări legate de plata de mită, primirea de mită, accesul la anumite contracte şi alte modalităţi care ridică cel puţin suspiciuni de corupţie", a explicat consilierul TI.