România ar putea intra în zona euro abia în 2024, deşi ţinta autorităţilor de la Bucureşti este 2015, spun analiştii băncii franceze BNP Paribas, considerând că „ajustările fiscale care trebuie făcute în continuare vor împiedica ţara noastră să aibă o creştere economică importantă”. De cealaltă parte, analiştii români nu sunt atât de pesimişti. „Mi se pare o aberaţie. Poate nu intrăm în 2015, dar, în 2016, de ce nu?”, comentează analistul Bogdan Baltazar. „Cei de la Paribas se gândesc, deşi cred că exagerează oricum, că zona euro are problemele ei, în sensul că sunt ţări care se gândesc să iasă”, mai spune Baltazar. Intrarea în zona euro are însă şi dezavantaje. Spre exemplu, ţările membre sunt private de mai multe pârghii în caz de criză, cum ar fi cursul de schimb. Acest lucru s-a observat mai bine în ultimii doi ani, când state ca Grecia, Irlanda şi Portugalia au ajuns aproape de a intra în incapacitate de plată, fiind nevoite să ceară sprijin extern. Cei de la Banca Naţională a României (BNR) spun că este imposibil de estimat exact când vom adera la zona euro. „Analiştii francezi nu au de unde să ştie ce va fi peste trei ani, cinci ani sau peste zece ani în Uniunea Europeană. Astfel de analize se fac cu ajutorul unor modele, care duc la un anumit rezultat, dar nimic nu este sigur”, comentează consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. Cert este că până putem intra în prima fază a aderării (antecamera zonei euro), trebuie să facem mai multe reforme fiscale, conform acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi să rezolvăm problemele din sistemul de asistenţă socială şi din cel de pensii. În plus, autorităţile mai trebuie să facă şi nişte lucruri care ţin, din păcate, de domeniul ştiinţifico-fantasticului: investiţii, absorbţie de fonduri structurale, restructurarea companiilor de stat.