În afară de respectarea regulilor de joc impuse de ceilalţi parteneri din spaţiul comunitar, mai ales a procesului de continuare a reformelor începute în domeniile restante şi care i-au cam speriat pe europeni, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să-şi dezvolte competitivitatea economică şi performanţele din domeniul securităţii sociale. În condiţiile în care România a făcut eforturi în vederea îndeplinirii condiţiilor solicitate de la Bruxelles, iar autorizarea ajutoarelor de peste hotare va trece din competenţa naţională în cea a instituţiilor de europene, ţara noastră va cunoaşte transformări importante şi din punct de vedere legislativ.

După trei ani de la implementarea programului "Securitate socială pentru lucrătorii migranţi", derulat cu sprijinul experţilor francezi şi în vederea pregătirii structurilor administrative din domeniul securităţii sociale, începînd cu 1 ianuarie 2007, Regulamentele europene 1.408 şi 572 vor fi aplicate şi în România. Avînd la bază principiul protecţiei sociale a lucrătorilor, normele europene vor avea prioritate în faţa legislaţiei româneşti, dar stabilesc şi condiţiile în care salariaţii plecaţi peste hotare pot beneficia de prestaţii din partea statului. Cu toate că legile europene aplicabile deja în statele din ultimul val de aderare la UE – cazul Poloniei, Ungariei şi Cehiei, fac trimiteri la o gamă întreagă de prestaţii sociale, începînd cu pensiile pe caz de boală, invaliditate şi limită de vîrstă, accidente de muncă, bolile profesionale şi ajutoare de deces, România a fost autorizată pentru un număr restrîns de servicii exportabile. "În baza înţelegerilor la nivel de stat, România poate asigura cetăţenilor europeni doar două tipuri de prestaţii sociale: alocaţiile şi indemnizaţiile pentru creşterea copilului. Asta înseamnă că dacă un cetăţean din spaţiul comunitar hotărăşte să se mute cu familia în interes de serviciu în ţara noastră şi se încadrează în condiţiile legale prevăzute de cele două tipuri de prestaţii, statul competent să îi plătească ajutoarele băneşti este România", a declarat directorul executiv al Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa, Daniela Dragomir.

La nivelul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi familiei au fost specializate cîteva sute de persoane, însă Daniela Dragomir apreciază că implementarea legislaţiei va da mari bătăi de cap autorităţilor din teritoriu, chiar dacă de anul viitor vor funcţiona comisii specializate în armonizarea diferenţelor legislative. Chiar şi aşa, pe lîngă faptul că, odată cu integrarea, românii plecaţi la cules căpşuni şi care aduc anual miliarde de euro în ţară vor fi asiguraţi, indiferent de statul în care muncesc, în situaţiile în care optează pentru primirea drepturilor cuvenite în ţară vor primi alocaţiile sau indemnizaţiile pentru creşterea copilului la nivelul celor în sistemul ţării de reşedinţă. "Situaţia este asemănătoare şi în cazul pensiilor pentru limită de vîrstă, iar dacă muncitorii români au cotizat la sistemele publice din statele în care locuiesc şi lucrează sînt îndreptăţiţi să primească pensii din ambele ţări", a mai afirmat Daniela Dragomir.