În acest an, România va primi de la Comisia Europeană (CE) 2,5 miliarde de euro şi o sumă similară în 2010, de 2,35 miliarde de euro, iar ultima tranşă, de 150 de milioane de euro, va intra în trezoreria statului în trimestrul doi din 2011, operaţiuni condiţionate de respectarea unor angajamente. Astfel, în 2009 şi 2010 vor intra fonduri reprezentînd 97% din suma totală. Prima tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro, este estimată să intre în trezoreria statului pînă la finele lunii iulie, urmînd ca cea de-a doua, de un miliard de euro, să fie disponibilă, în funcţie de îndeplinirea criteriilor, pînă la finele anului, se arată în memorandumul de înţelegere semnat de România şi Uniunea Europeană (UE). A treia tranşă, în valoare de 1,15 miliarde de euro, va fi pusă la dispoziţie în al doilea trimestru al anului următor, iar a patra parte a împrumutului, de 1,2 miliarde de euro, va fi transferată în ultimul trimestru din 2010. Cea de-a cincea tranşă, ultima din împrumutul de la Comisia Europeană, de 150 de milioane de euro, va fi trimisă în trimestrul al doilea din 2011.

Memorandumul de înţelegere a fost semnat

Comisia Europeană a anunţat, ieri, că a semnat, împreună cu autorităţile române, memorandumul de înţelegere pentru împrumutul de cinci miliarde euro obţinut de România de la fondul UE pentru echilibrarea balanţei de plăţi în cadrul programului de finanţare externă de 20 miliarde euro coordonat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). „Memorandumul stabileşte condiţiile deblocării pachetului de asistenţă financiară din partea UE pentru România, începînd cu o primă tranşă de 1,5 miliarde euro aşteptată luna viitoare (n.r. - iulie)”, se arată într-o informare publicată pe site-ul Comisiei Europene. Potrivit memorandumului, deblocarea primei tranşe este condiţionată de intrarea în vigoare a Acordului de Împrumut şi a Memorandumului de Înţelegere. Memorandumul va fi adoptat şi semnat de Comisie după consultări cu Comitetul Economic şi Financiar. Memorandumul CE-România pentru împrumutul de 5 miliarde euro include, printre altele, îngheţarea salariilor şi reducerea personalului din sectorul public, indexarea pensiilor cu inflaţia şi creşterea vîrstei de pensionare, eficientizarea colectării taxelor şi diminuarea numărului de taxe parafiscale. Multe dintre prevederile acordului sînt similare cu cele cuprinse în documentele semnate cu Fondul Monetar Internaţional. Autorităţile române au încheiat, în martie, un acord pentru un program de finanţare externă coordonat de FMI şi susţinut financiar de Fond (13 miliarde euro), UE (cinci miliarde euro), Banca Mondială (un miliard de euro), Banca Europeană pentru Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (un miliard de euro). Acordul a fost aprobat, la începutul lunii mai, de Consiliul Executiv al FMI. Prima tranşă a finanţării, de cinci miliarde euro, a fost disponibilă imediat şi a intrat la rezervele Băncii Naţionale a României. Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sînt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării. În altă ordine de idei, BNR îşi menţine prognoza privind scăderea economiei cu 4% în acest an. Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa a declarat ieri că banca centrală lucrează în continuare pe un scenariu macroeconomic care are în vedere o reducere a PIB cu 4% în acest an, în pofida rezultatelor mai slabe decît aşteptările din primul trimestru. Pentru acest an, FMI anticipează o contracţie a economiei de 4,1%, în timp ce prognoza pentru 2010 arată o stagnare a economiei (creştere zero). Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, a declarat recent că datele PIB sub aşteptări din primul trimestru indică o posibilă scădere a economiei cu mai mult de 4,1% în 2009, prognoză pe care Fondul a anunţat-o imediat după semnarea acordului.