În plină schimbare. Al doilea oraş ca mărime din Suedia trece printr-o amplă schimbare de imagine, de la o aşezare industrială şi centru de afaceri la o destinaţie culturală şi sportivă. Astfel, la Goteborg oficialii suedezi au ales să se desfăşoare meciurile echipei naţionale în cadrul Campionatului Mondial de Handbal. Iar la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie are loc în ultimii 34 de ani Festivalul Internaţional de Film, cel mai mare eveniment de gen vizând cinematografia ţărilor nordice. Schimbarea de la un oraş industrial la unul cu o bogată viaţă culturală a început din anul 1994, odată cu înfiinţarea Operei şi modernizarea muzeelor. Poate însă cea mai spectaculoasă schimbare au cunoscut-o restaurantele, iar în ultimii zece ani Goteborg a devenit unul dintre oraşele ce promovează o bucătărie inovativă păstrând ca materie primă peştele pescuit în Atlanticul de Nord şi scoicile. Mai multe restaurante din Goteborg se află în ghidul Michelin şi sunt un popas important în orice vizită, fără a fi foarte scumpe.

Sediul Operei a devenit imaginea oraşului, o clădire în stil post-modernist, ridicată după planurile arhitectului Jan Izkovitz pe malul râului Gota Alv, care străbate oraşul. Şase mii de locuitori ai oraşului au făcut donaţii pentru construirea Operei, iar restul fondurilor au venit din partea autorităţilor locale. Construcţia a început în 1989 şi Opera a fost inaugurată cinci ani mai târziu. În scurt timp, a devenit una dintre cele mai populare instituţii culturale din Suedia cu spectacole simfonice, de dans şi musical-uri. La o populaţie de 513.726 de locuitori, Opera vinde într-un sezon de spectacole care începe la jumătatea lunii august şi se încheie la mijlocul lunii iunie, peste 200.000 de bilete, ceea ce o ajută să monteze de la an la an spectacole tot mai fastuoase cu distribuirea unor artişti celebri.

România, principala atracţie. Programul Operei nu este singurul care se bucură de succes. În ultimii ani, Festivalul Internaţional de Film de la Goteborg a ajuns al cincilea eveniment de gen ca importanţă din lume după numărul de bilete vândute. Şi anul acesta, cea de-a 34-a ediţie a stabilit un nou record cu 130.600 de bilete vândute la 750 de proiecţii a 443 de filme din 76 ţări. România a fost pentru prima dată invitată de onoare. Institutul Cultural Românesc din Stockholm a conceput şi organizat ampla secţiune de prezentare a filmului românesc, avându-i ca invitaţi pe regizorii Cristi Puiu, Alexandru Solomon, Marian Crişan şi George Bogdan Apetri. Programul românesc a cuprins proiecţii de filme, discuţii cu regizorii invitaţi, şase seminarii cu invitaţi români şi străini, precum şi întâlniri cu presa şi reprezentanţi din branşă. Cultura şi societatea română au suscitat articole ample în presa suedeză, o ocazie rară de a prezenta România ca un partener egal de dialog, ca o ţară ce generează evenimente pozitive, fără nicio legătură cu infracţionalitatea sau munca la negru.

Relaţiile dintre Ţările Române şi regatul suedez datează din secolul al XVl-lea, când domnitori valahi şi moldoveni făceau schimb de corespondenţă şi mărfuri cu regii suedezi. În urma înfrângerii de la Poltava din anul 1709, regele suedez Carol al Xll-lea a găsit refugiu timp de cinci ani în cetatea Tighina, astăzi pe teritoriul R. Moldova, timp în care a păstrat legături strânse cu domnitorii din Moldova, Dimitrie Cantemir, respectiv Nicolae Mavrocordat, şi din Ţara Românească, Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino. În secolul al XlX-lea, Suedia a fost printre primele ţări care au deschis consulate pe teritoriile româneşti, la Galaţi în 1851, la Bucureşti şi Brăila în 1852 şi chiar şi la Constanţa în 1880. Şi mai ales în cel de-al Doilea Război Mondial, Suedia a reprezentat interesele României prin legaţiile sale din Marea Britanie, SUA, Argentina, Brazilia şi Hong Kong.

După 1989 relaţiile celor două ţări s-au concentrat asupra schimburilor comerciale şi există şi capitolul încă nesoluţionat cu privire la datoria istorică a României către Suedia. Această ţară ocupă poziţia 23 în clasamentul importatorilor străini cu 0,85% din exporturile româneşti, iar cifra de afaceri a schimburilor comerciale este estimată la 496,35 milioane de euro. România exportă către Suedia vehicule şi echipamente de transport 20,1%, mobilă şi jucării 10,1%, metale şi articole feroase 7,6%, maşinării şi echipamente electrice şi piese de schimb 4,8% şi articole textile 4,3%. Importăm din Suedia maşinării şi echipamente electrice şi piese de schimb 41,5%, oţel şi alte metale grele 16%, autovehicule şi piese de schimb 11,2%, produse chimice 6,2% şi articole din lemn, hârtie şi carton 5,6%. Investiţiile suedeze în România sunt de 130,2 milioane de euro făcute de circa 1128 de companii, în special în industria grea, transporturi şi servicii. Cei mai mari investitori suedezi care fac afaceri în România sunt Volvo, Electrolux, Lindab, Kemira Kemi, Autoliv, Scania, Assa-Abloy, Alfa Laval şi Ericsson.