Comisia Europeană (CE) a decis, ieri, să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie în cazul României, apreciind că, în repetate rînduri, autorităţile nu au oferit protecţie adecvată păsărilor sălbatice, deoarece nu au creat numărul de arii la care s-au obligat la momentul aderării pentru pentru protejarea păsărilor. „Peste un milion de hectare desemnate iniţial pentru protejare nu au primit încă statutul juridic de care au nevoie. Avînd în vedere că scrisorile de avertizare nu au avut efectul dorit, Comisia a decis să ia măsuri mai dure şi să aducă acest caz în faţa Curţii”, mai arată CE. CE notează că în România sînt 12 specii considerate ameninţate la nivel internaţional. “Cînd România a aderat la UE, în 2007, a fost obligată să stabilească un număr de arii pentru protejarea păsărilor, dar procesul legislativ a fost lent şi, în pofida obţinerii unor progrese, România nu şi-a îndeplinit încă o parte dintre obligaţiile asumate în ceea ce priveşte conservarea naturii”, reaminteşte Comisia. “Păsările sînt barometrul biodiversităţii, aşa că este vitală protejarea adecvată a habitatelor acestora. Biodiversitatea este o resursă preţioasă, iar noi o risipim pe riscul nostru. Din acest motiv, cer de urgenţă României să remedieze aceste lipsuri şi să asigure fără întîrziere protecţia necesară”, a spus Stavros Dimas, comisar european pentru Mediu. CE subliniază că în România trăiesc numeroase specii de păsări, numai Delta Dunării peste 320 de specii. “Dar România nu îşi respectă obligaţia de a stabili un numărt suficient de arii protejate, numite şi arii de protecţie specială, pentru păsările sălbatice, obligaţie prevăzută de directiva europeană privind păsările, instrument legislativ considerat un punct de reper în legislaţia europeană privind protejarea mediului înconjurător. În virtutea tratatului european, încălcările repetate ale obligaţiilor ce decurg din legislaţia europeană pot determina trimiterea în judecată a unui anumit stat membru”, arată CE. CE reaminteşte că un prim avertisment scris a fost transmis în octombrie 2007, deoarece nicio arie de protecţie specială nu fusese stabilită. Bucureştiul a primit un prim avertisment scris în octombrie 2007, moment pînă la care nu fusese desemnată nicio arie de protecţie specială.Ulterior, România a desemnat 108 arii de protecţie specială, dar alte 21 au fost omise, deşi fuseseră iniţial prevăzute pentru acordarea acestui statut. CE mai arată că, în plus, unele arii de protecţie specială desemnate sînt mult mai mici decît ar trebui să fie şi o suprafaţă de peste un milion de hectare iar aproximativ 30% din zonele identificate iniţial ca arii importante pentru păsări, nu beneficiază de protecţie la ora actuală. În septembrie 2008, Comisia a transmis României un al doilea şi ultim avertisment scris. România nu a răspuns prin niciun angajament oficial şi nici nu a terminat de desemnat zonele protejate,motiv pentru care este acum citată în faţa Curţii Europene de Justiţie. În funcţie de răspunsul sau lipsa unui răspuns din partea statului membru, Comisia poate hotărî să-i transmită acestuia un aviz motivat, care este ultimul avertisment scris. Acest aviz enumeră motivele care au condus la concluzia unei încălcări a legislaţiei UE şi cere statului membru să se conformeze într-o anumită perioadă de timp, de regulă, două luni. Dacă statul membru nu se conformează avizului motivat, Comisia poate decide să înainteze cazul Curţii Europene de Justiţie, iar dacă aceasta stabileşte că a avut loc o încălcare a tratatului, statul membru în culpă trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma. Articolul 228 din tratat dă dreptul CE să ia măsuri împotriva unui stat membru care nu respectă o hotărîre a Curţii Europene de Justiţie. Comisia poate cere Curţii să sancţioneze financiar statul membru în cauză.