Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică, 11 decembrie, la urne, pentru alegerea a 466 de deputați și senatori. Alegătorii vor primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat. Nu se vor mai vota candidați, cum s-a întâmplat la scrutinele din 2008 și 2012, ci liste de partid cu mai mulți candidați, așa cum a fost până în 2008. Pentru prima dată în istoria electorală de după 1989, la acest tip de scrutin vom înregistra mai multe premiere. Printre acestea se numără includerea unui sistem de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și introducerea votului prin corespondență pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică, 11 decembrie, la urne, pentru alegerea următorului Legislativ. Scrutinul de duminică este unul extrem de important, în condițiile în care viitorii deputați și senatori trebuie să aleagă Guvernul care va conduce țara în următorii patru ani. Lupta electorală se anunță a fi una extrem de strânsă, în condițiile în care, față de scrutinul similar din 2012, pe scena politică au apărut formațiuni noi. În noua configurație a politicii românești, partidele cu cele mai mari șanse de a intra în Parlament sunt PSD, PNL, USR, ALDE, PMP și UDMR. În aceste condiții, avem două tabere: PSD și ALDE, pe de o parte, și PNL și USR, pe de altă parte. Singurele care așteaptă să fie invitate la balul guvernării sunt PMP și UDMR. În aceste condiții, partidele speră la o mobilizare generală din partea populației, care este așteptată în număr mare la urne. Numai că, ținând cont de campania electorală desfășurată până în prezent și de trendul descendent de după '89, este foarte posibil ca duminică să înregistrăm o prezență scăzută la urne. La scrutinul parlamentar din acest an, alegătorii vor primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat. Nu se vor mai vota candidați, cum s-a întâmplat la scrutinele din 2008 și 2012, ci s-a revenit la sistemul de vot pe liste de partid cu mai mulți candidați, așa cum a fost până în 2008. Pentru prima dată în istoria electorală de după 1989, la acest tip de scrutin vom înregistra mai multe premiere. Printre acestea se numără includerea unui sistem de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și introducerea votului prin corespondență pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

CUM VA ARĂTA VIITORUL PARLAMENT

Viitorul Legislativ va avea 466 de parlamentari, cu 122 mai puțin față de cât a avut Parlamentul în mandatul 2012 - 2016, 588 de deputați și senatori. Diferența majoră față de precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, este că de această dată vom pune ștampila pe o listă de partid și nu pe un candidat anume. Pe 11 decembrie, vor fi aleși 332 de deputați și 134 de senatori. Vor deveni partide parlamentare cele care trec de pragul electoral de 5%, iar norma de reprezentare prevăzută de lege va fi de un deputat la 73.000 de cetățeni și un senator la 168.000 de locuitori. Asta înseamnă că locuitorii unui județ mediu ca mărime vor trimite în Parlament patru deputați și doi senatori, iar în județe care numără peste 600.000 de locuitori, cum este Constanța, vor fi aleși câte 10 deputați și cinci senatori. În Parlament vom regăsi și 18 aleși reprezentanți ai minorităților naționale recunoscute prin lege, dar și patru deputați și doi senatori aleși de diaspora.

CINE ARE DREPT DE VOT?

Doar cetățenii care au împlinit 18 ani și nu le-a fost interzisă exercitarea acestui drept prin hotărâre judecătorească definitivă. Unde se va vota? La secția de votare la care ești arondat sau, dacă te afli în altă localitate din județul de domiciliu, la orice secție de votare, pe listă suplimentară. Cum pot vota? Cu cartea de identitate, cu buletinul de identitate sau cu pașaportul diplomatic ori de serviciu.

„ALEGE SĂ FII CORECT!“

În perspectiva alegerilor parlamentare din 11 decembrie, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) îi avertizează pe români că sfătuirea alegătorilor, în ziua scrutinului, să voteze sau să nu voteze un candidat sau o anumită listă de candidați se sancţionează cu amendă de la 4.500 de lei la 10.000 de lei. În plus, oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi. Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia (10.12.2016, ora 07.00) se sancţionează cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei. De asemenea, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. La fel se pedepsește și dacă un alegător introduce în urnă mai multe buletine decât are dreptul.

CUM POT AFLA CONSTĂNțENII LA CE SECȚIE DE VOT TREBUIE SĂ MEARGĂ

Constănțenii care se vor prezenta duminică la urne și care vor să știe unde trebuie să meargă să își aleagă parlamentarii pot consulta Registrul secțiilor de votare din județul Constanța, publicat pe site-ul Prefecturii. Documentul poate fi obținut în format electronic, accesând link-ul: http://www.prefecturaconstanta.ro/wp-content/uploads/2016/09/
registru_sectii_votare_UAT_jud.CT_.pdf. Potrivit Registrului, la nivelul municipiului Constanța au fost organizate nu mai puțin de 210 secții de votare, incluzând-o și pe cea amenajată în Mamaia, la Vila 26. La nivelul întregului județ există, în total, 556 de secții de votare.

CUM POT AFLA ROMÂNII DIN STRĂINĂTATE UNDE VOTEAZĂ

Pentru alegătorii din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a lansat "Ghidul alegătorului român din străinătate", de unde cei din diaspora se pot informa cu privire la condițiile de exercitare a dreptului de vot la parlamentarele din 11 decembrie, programul de votare, documentele de identitate în baza cărora se poate exercita dreptul de vot la secțiile din străinătate și instrucțiuni privind exercitarea votului prin corespondență. Cetățenii români din afara granițelor pot consulta ''Ghidul alegătorului român din străinătate'' pe pagina de web a MAE, la secțiunea dedicată votului în străinătate la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, la link-ul: www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/2016.11.18_
ghidul_alegatorului_roman_din_strainatate.pdf. MAE reamintește că pentru a identifica cea mai apropiată secție de votare alegătorii români din străinătate pot consulta lista integrală a celor 417 secții din străinătate, pe pagina de web a ministerului, la link-ul:www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/2016.11.071_
sectii_de_votare_mo_(3).pdf. De asemenea, MAE amintește că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la alegerile din 11 decembrie prin corespondență - dacă s-au înscris în Registrul electoral cu această opțiune în termenul prevăzut de lege (în perioada 1 aprilie - 14 septembrie 2016) - și la oricare din secțiile de votare organizate în străinătate. Informații utile privind votul la alegerile parlamentare în afara țării sunt disponibile pe pagina de web a MAE, la secțiunea dedicată alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016 (www.mae.ro/parlamentare-2016), precum și pe site-urile misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României.

ORDINEA CANDIDAȚILOR CONSTĂNȚENI PE BULETINELE DE VOT

Candidaţii social democrați din Constanța se vor afla pe prima poziţie pe buletinul de vot pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, conform ordinii stabilite prin tragere la sorţi de către Biroul Electoral Județean Constanța (BEJ). Pe locul doi în buletinul de vot se vor afla candidații UDMR, apoi cei ai PNL, pe poziţia a treia, și ALDE, pe poziţia a patra. În continuare, au fost trase la sorți partidele neparlamentare și alianțele politice. Concret, pe locul cinci în buletinul de vot figurează PRU, urmat de PMP, USR, ANR, PER, PRM și PSR. Apoi, pe buletinul de vot urmează, în ordinea în care au fost trase la sorţi, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale: Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Bulgară din Banat - România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Sârbilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România și Asociaţia Partida Romilor „PRO-EUROPA“. În total, pe buletinul de vot se vor afla 27 de poziţii la care figurează listele de candidaţi şi doi independenţi: Gheorghe Dinu, pentru Camera Deputaților, și Ioan-Corneliu Moth, la Senat.