România și-a redus, după 1989, la mai puțin de jumătate emisiile de gaze cu efect de seră, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice și vicepreședintele Adunării Națiunilor Unite de Mediu (UNEA), la Summitul Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, de la New York. „România s-a aflat de la început în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice. Țara noastră fost primul stat care în 2001 a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se să-și diminueze cu 8% emisiile de gaze cu efect de seră, față de anul său de referință, 1989”, a spus Attila Korodi. Peste 120 de șefi de stat și de guvern au insistat pentru acțiune imediată și fermă la Summitul Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, de la New York. Pledând pentru contribuții asumate de toate națiunile, summitul își dorește să consolideze bazele pentru încheierea noului Acord Global în domeniul schimbărilor climatice. Acest acord cu valoare juridică este așteptat să fie semnat în decembrie 2015, la Paris, și va intra în vigoare din 2020, se arată într-un comunicat al MMSC. Acordul trebuie să includă toate cele peste 190 de state-părți la Convenția Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Acestea trebuie să prezinte contribuții naționale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creștere a temperaturii globale cu peste două grade Celsius, până în anul 2050 (față de anul 1850). „Datele inventariate în 2012 arată că angajamentul României a fost îndeplinit și depășit semnificativ, reducerile de emisii GES ale României fiind de 58%. În ultimii ani, țara noastră a stimulat solid dezvoltarea acestui sector, iar astăzi, aproape un sfert din totalul consumului de energie al României este asigurat din surse regenerabile”, a subliniat ministrul Korodi. În cadrul aceleiași intervenții, ministrul român a precizat că doar o acțiune a tuturor națiunilor poate limita creșterea temperaturii globale, "astfel încât să nu trecem de pragul de două grade Celsius până în anul 2050". „De aceea, trebuie să avem la Paris, în 2015, toate țările pregătite să semneze și să își asume un acord climatic ambițios. Este principalul obiectiv pe care îl urmărește și evenimentul excepțional găzduit azi de Organizația Națiunilor Unite”, a adăugat șeful MMSC.

Apelul la mobilizarea națiunilor pentru semnarea noului acord global are loc în contextul în care, la nivel mondial, sunt înregistrate creșteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră, cele mai mari cantități de GES provenind din China și SUA. Astfel, la nivelul anului 2012, China înregistra emisii în creștere cu 190% față de nivelul anului 1990, în timp ce SUA atingeau emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, în creștere cu 4,3% față de anul 1990. La nivel european, emisiile au înregistrat o scădere de 20% în aceeași perioadă, situându-se la 4,7 miliarde de tone dioxid de carbon. La New York, SUA au anunțat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de dioxid de carbon până în anul 2030 și au cerut ca economiile dezvoltate, dar și cele emergente să se ralieze acestui efort, acționând ca o comunitate globală. În replică, China a subliniat că a contribuit cu 58% la economiile globale de energie realizate în ultimii 20 de ani.

În acest context, un subiect foarte important pe agenda summitului l-a constituit Declarația privind Prețul Carbonului, Carbon Pricing Statement, o inițiativă a Băncii Mondiale. Lucrările summitului s-au încheiat cu un document de concluzii. Completat cu un uriaș apel pentru acțiune climatică, cu 400.000 de oameni mărșăluind pe străzile New York-ului, Summitul Climatic este așteptat să genereze un impuls semnificativ în negocierile internaționale care pregătesc viitorul acord global post-2020.