Ţara e înţepenită de frig, au murit zeci de oameni, alţii sunt între viaţă şi moarte, captivi în propriile locuinţe acoperite de nămeţi, iar actualii guvernanţi se ţin de întâlniri protocolare, de prezentări, glume, „ciocniri de pahare”, flori şi îmbrăţişări. Este incredibil, este de-a dreptul strigător la cer să constaţi cum 60.000 de oameni sunt sub zăpezi, să constaţi cum în unele sate, acoperite pur şi simplu de nămeţi, oamenii sunt îngenunchiaţi în faţa lui Dumnezeu şi se roagă să supravieţuiască. Este incredibil să constaţi cum oraşe importante ale ţării sunt izolate, paralizate, întrucât autorităţile centrale se ţin de comentarii, de plimbări, de altele, în loc să mobilizeze în timp util diferite instituţii care să treacă, practic, nu doar teoretic, la deszăpezire. Este greu de crezut cum, în 2012, oamenii care au avut curajul să urce în trenurile CFR să fie captivi mai bine de 60 de ore, în condiţiile în care distanţa pe care ar fi trebuit să o parcurgă trenurile era de până-n 300 de km. Ar fi trebuit să fie doar un paradox, însă este cât se poate de cert, de real, unul dintre trenurile de călători pe ruta Bucureşti – Constanţa a parcurs distanţa în mai bine de trei zile. Pe nimeni nu a interesat ce se întâmplă cu acei călători, la un moment dat nici măcar angajaţii CFR nu mai ştiau pe unde este trenul şi ce s-a întâmplat cu oamenii. Pentru a fi evitate aceste incidente, CFR a găsit soluţia: a anulat toate trenurile. Pare de necrezut, dar nici acum, după două zile de când a încetat viscolul, nu circulă niciun tren pe relaţia Bucureşti – Constanţa. Potrivit unor surse din cadrul CFR, circulaţia este blocată de înzăpezirea unui mărfar în apropierea Bucureştiului. Şi, cum marea modernizare a căii ferate Bucureşti - Constanţa presupune circulaţia pe un singur fir pe tronsonul Bucureşti – Lehliu, nu vom vedea vreun tren în gară până nu se eliberează linia ferată. Acesta este rezultatul celor şase ani de lucru intens la reabilitarea căii ferate, timp în care trenurile parcurgeau distanţa Bucureşti – Constanţa în aproape şase ore. Bani? Spune cineva ce s-a întâmplat cu ei? Îi justifică cineva? Evident că NU! Alternativa căii ferate? Dumnezeu cu mila! Autostrada Soarelui, măreţul proiect cu care ministrul Transporturilor Anca Boagiu s-a tot lăudat pe parcursul anului trecut, a fost şi ea închisă. Nu o zi, nu două, ci de mai bine de patru zile. Viscolul s-a oprit, ninsorile la fel, autostrada a rămas, în continuare, închisă. „Se lucrează intens (!?)”, atât au putut declara reprezentanţii de la Drumuri Naţionale. Este clar că nu fac faţă deszăpezirii, din moment ce lucrează intens de atâtea zile şi nu au reuşit să facă circulabil drumul de 160 de km! Dar despre banii pe care firmele de deszăpezire îi încasează pe tot parcursul iernii, chiar dacă nu ninge, nimeni nu suflă un cuvânt! Soluţii s-au găsit, însă doar pentru politicienii portocalii care trebuiau să ajungă de urgenţă la Guvern: calea aerului! Curse Tarom au transportat în capitală portocaliii care urmau să contribuie la numirea unui nou guvern... Pe cine a interesat, pe cine interesează sau ar fi trebuit să intereseze ce se întâmplă cu România, cu românii? Pe administraţia centrală? Nici pomeneală. Au murit oameni, au murit animale, s-au înregistrat pierderi extrem de importante... Însă administraţia centrală a fost ocupată, extrem de ocupată în aceste zile. Cu altceva! În tot acest timp, pe lângă pierderile umane şi suferinţa celor afectaţi de dezastru, sectorul economic e în cădere liberă. Potrivit conduceriii Administraţiei Canalelor Navigabile, traficul a scăzut în ultimele nouă zile cu aproape 70 la sută faţă de nivelul estimat. Situaţia este la fel de gravă şi pe uscat. Transportatorii rutieri au pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro, potrivit reprezentanţilor lor. În judeţul Constanţa, încasările firmelor de transport persoane sunt serios afectate pentru că mulţi dintre clienţi nu au mai făcut naveta, iar cheltuielile cu combustibilul au crescut simţitor. Potrivit Federaţiei Operatorilor de Transport, o firmă care a cumpărat în leasing câteva tiruri şi nu are activitate poate intra în curând în faliment pentru că este obligată să plătească rate. În plus, numai cheltuielile cu combustibilul din cauza staţionărilor frecvente pe drumurile naţionale blocate se ridică la 10 milioane de euro. Datele Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România arată că traficul de mărfuri pe calea ferată a scăzut la jumătate din cauza viscolului. Sunt afectate grav şi firmele de import-export care pierd, în total, 100 de milioane de euro pe zi din cauza gerului. Să nu uităm nici Portul Constanţa, poartă de intrare în ţară, de unde nu a mai plecat, nu a mai sosit niciun fel de marfă. A spus vreun guvernant că nu se mai plătesc taxe din cauza faptului că judeţul Constanţa a fost izolat de incompetenţa celor de la centru care nu reuşesc să asigure legătura Constanţei cu restul ţării? Sau poate aceasta este intenţia?

JUSTIFICĂRI, BĂTAIE DE JOC LA ADRESA ROMÂNILOR Cum se justifică actuala administraţie centrală? Este la fel de incredibil. Ori românii sunt luaţi drept proşti, ori cei care susţin unele declaraţii au reale probleme „cu capul”! La bilanţul mandatului, Anca Boagiu a afirmat că... “nimeni” nu se face vinovat de modul în care au fost deszăpezite drumurile şi calea ferată”. Există însă şi unele acuze. Cine este de vină?... Meteorologii! Boagiu acuză Administraţia Naţională de Meteorologie spunând că preavizele de înrăutăţire a vremii din ultimele zece zile au venit târziu! „Ceea ce n-a fost chiar în regulă a fost timingul în care noi am primit avertizările, care au fost fără preaviz. Nu se face nimeni vinovat. Ne uităm la vreme şi vedem cantitatea de zăpadă şi vântul puternic care au afectat ţara”, a spus Boagiu. Fostul ministru a adăugat că, în pofida condiţiilor meteo grele, drumarii şi angajaţii CFR care se ocupă de deszăpezire şi-au riscat viaţa pentru a debloca circulaţia! După această declaraţie, Boagiu nu face altceva decât să sublinieze bătaia de joc la adresa românilor sau cum i-a caracterizat ea în tot mandatul său, dar şi după, pe români: mai mult decât proşti. Dar oare oamenii care stau de patru zile în casele acoperite de nămeţi nu sunt în pericol de moarte? Dar cei care au stat 60 de ore în trenurile CFR nu au fost în pericol de moarte? Hipotermia este o stare la care se ajunge destul de rapid dacă nu există o minimă prevenţie. Or cei de la Transporturi care au plecat expres la deszăpezire nu au ştiut acest lucru? Câte zile la rând un minister coleg, cel al Muncii, a tot făcute cunoscute măsurile ce trebuie luate atunci când se lucrează la temperaturi scăzute? Acei oameni care erau trimişi la deszăpezire nu erau în timpul muncii? Plecau pregătiţi, nu erau luaţi prin surprindere. Pe de altă parte, s-a ştiut clar că autorităţile locale din comunele afectate serios de nămeţi nu aveau nici cea mai mică şansă să înfrunte cantităţile mari de zăpadă. Era evident că nu sunt pregătite cu utilaje speciale, poate că nici nu au, sau dacă le au sunt precare, depăşite de situaţie.

INCREDIBIL, DAR CÂT SE POATE DE ADEVĂRAT! În plin cod galben de iarnă grea, miniştrii Anca Boagiu şi Traian Igaş normau intervenţiile pentru deszăpezire. În 2 februarie a fost publicat în Monitorul Oficial, în plină avertizare şi într-o perioadă în care pe cele două autostrăzi şi pe alte patru drumuri naţionale se circula greu, un ordin care prevedea măsurile de luat pentru evitarea înzăpezirii şi deszăpezirea drumurilor. Ordinul aprobat de cei doi miniştri ai fostului Cabinet Boc a fost semnat de Boagiu în 22 decembrie 2011 şi de Traian Igaş în 17 ianuarie 2012, dar prevederile sale nu au intrat nici până la acest moment în vigoare, urmând să opereze după 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Ordinul a fost intitulat \"Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice\" şi a apărut în Partea Întâi a Monitorului Oficial numărul 84 din 2 februarie 2012. În Capitolul I al \"normativului\", întins pe mai mult de patru pagini, cu o logică de plasare a virgulelor care sfidează orice îndreptar, documentul explică abrevierile folosite, defineşte noţiuni precum accidentul de circulaţie, explică particularităţile fiecărui fenomen meteo în parte - cu diferenţele dintre ele, fără a omite măzărichea sau gheţuşca - ba chiar dezvoltă şi noţiuni precum vizibilitatea: \"distanţa maximă până la care un obiect luat ca punct de reper rămâne vizibil în condiţiile atmosferice date\". Şi tot aşa cu explicaţiile. Capitolul II se referă la modul de organizare a intervenţiilor pentru \"asigurarea circulaţiei rutiere în perioada de iarnă\". Măsurile de luat pentru cei de la secţiile de drumuri naţionale sunt de patru categorii: măsuri pregătitoare, măsuri de prevenire a poleiului şi înzăpezirii, măsuri de deszăpezire şi, în fine, \"întocmirea anuală a programelor comune la nivel central\", care trebuie făcută până în lunile premergătoare iernii. Bla.... bla.... bla... Pe hârtie!

Numeroase televiziuni au acordat zeci de ore de emisie nenorocirilor din ţară, ziarele au umplut pagini peste pagini, doar-doar vreun guvernant, printre jurăminte şi felicitări, vede că România e cu un picior în groapă. Un fleac, poate ar spune, din nou, şeful statului, Traian Băsescu.