Potenţialul pieţei româneşti a asigurărilor de viaţă este de 400 milioane de euro, faţă de nivelul de 282 milioane euro al primelor subscrise consemnat anul trecut. "Multe familii sînt fie neasigurate sau insuficient asigurate în cazul decesului celor care asigură sprijinul material. Oamenii sînt mai înclinaţi să caute beneficii de care se pot bucura în timpul vieţii. Pe lîngă schimbarea mentalităţii este nevoie şi de transparenţă şi de sprijinul statului", a afirmat Bram Boon, directorul general al ING Asigurări de Viaţă. El a arătat că deficitul de protecţie al populaţiei, calculat ca diferenţă între resurse şi nevoi, este de 170 de miliarde lei (peste 40 de miliarde euro), echivalentul a 50% din PIB. "Pentru autoturisme există asigurări, dacă iei un credit închei asigurare, dar se pare că, în România, nu e importantă asigurarea vieţii", a adăugat Boon. Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Nicolae Crişan, a arătat că valoarea primelor de asigurări de viaţă subscrise anul trecut a fost de 1.038 miliarde lei (circa 282 milioane euro - calculat la cursul de la sfîrşitul perioadei), cu 28% mai mare în termeni reali faţă de nivelul din 2004. De asemenea, la finele lui 2005, erau în vigoare aprox. 5,58 milioane de contracte de asigurări de viaţă, cu circa un milion peste nivelul din 2004, iar ponderea în totalul pieţei a fost de 23,5%, cu 2% peste anul anterior. În acelaşi timp, şeful Serviciului de riscuri macroprudenţiale din Direcţia de stabilitate financiară a Băncii Naţionale a României, Florian Neagu, a arătat că numărul redus de poliţe de viaţă ar putea fi explicat prin tendinţa populaţiei de a-şi rezolva în primul rînd nevoile imediate, precum cumpărarea de electrocasnice sau de locuinţe. El a arătat că, în ceea ce priveşte tendinţele din sectorul creditelor, în umătorii ani, creditele ipotecare îşi vor majora ponderea în totalul creditelor, în detrimentul celor de consum, ceea ce ar presupune creşterea nevoilor de asigurări. Potrivit repezentatului BNR, expunerea populaţiei faţă de instituţiile financiare nebancare rămîne redusă, majoritare fiind instituţiile de credit. Anul trecut, creditele bancare în lei au avut o pondere de 52,7% din totalul creditelor, urmate de cele în valută - 41,6%. Creditele contractate de la companii de leasing sau alte societăţi de intermediere şi ipotecare au avut o pondere de 6,2%.