Studiul „Discriminarea în UE 2008”, realizat la cerea Comisiei Europene (CE) dezvăluie faptul că doar 31% dintre români îşi cunosc drepturile în cazul în care devin victime ale discriminării sau hărţuirii, comparativ cu 33%, procentul înregistrat în UE. Potrivit studiului, cele mai multe persoanele care ştiu ce ar trebui să facă în cazul în care s-ar confrunta cu o formă de discriminare, 35%, fac parte din categoria de vîrstă 40 - 45 de ani, cele mai puţine, 26%, fiind persoanele care au trecut de 55 de ani. Deşi majoritatea românilor spun că îşi cunosc drepturile în cazul în care sînt victime ale discriminării sau hărţuirii, procentul este mai mic în România decît media europeană. „Este important de punctat că 16% din români au răspuns că bagajul de cunoştinţe în ceea ce priveşte drepturilor lor depinde de la situaţie la situaţie. Atît în România, cît şi în UE, sînt mai numeroşi bărbaţii decît femeile care spun că îşi cunosc drepturile. Aşa cum este valabil şi în UE, în România cei care şi-au terminat educaţia la vîrsta de 20 de ani, sau care rămîn în educaţie mai mult, tind să îşi cunoască mai bine drepturile. E mai puţin probabil ca românii de peste 55 de ani să îşi cunoască drepturile, situaţie care se regăseşte, de altfel, la nivel european”, se arată în studiu. Cea mai răspîndită formă de discriminare reclamată de români este cea referitoare la orientarea sexuală, 45%, urmată de originea etnică, 40%, de dizabilitate şi de vîrstă, cîte 30%, în timp ce în UE cei mai mulţi cetăţeni consideră că pe primul lor se află discriminarea etnică, 62%, cea pe tema orientării sexuale, 51% şi cea legată de dizabilitate, 45%. Potrivit studiului, pe durata unui an, unul din zece români s-a simţit discriminat sau hărţuit, această proporţie fiind mai mică decît în UE. De asemenea, din documentul realizat la cererea CE a rezultat că românii resping cel mai mult ideea de a avea un vecin cu dizabilităţi, de o altă religie, origine etnică sau orientare sexuală, clasamentul fiind valabil şi pentru cetăţenii comunitari. Pe de altă parte, în UE, românii se simt cel mai bine cu ideile avansate de un lider politic care aparţine unei minorităţi religioase sau unul care este femeie. Cu toate acestea, în afară de această situaţie care implică persoane sub 30 de ani, românii care au participat la studiu au răspuns că sînt mai puţin liniştiţi decît europeanul mediu cînd vine vorba de opiniile politicienilor de la cel mai înalt nivel în România. Referitor la eforturile care se fac pentru combaterea discriminării, 51% dintre români cred că acestea sînt suficiente iar 36% că ar trebui făcut mai mult, în timp ce la nivel european doar 47% dintre cetăţeni consideră că demersurile iniţiate în acest sens sînt suficiente, iar 48% opinează că nu sînt de ajuns. “Peste jumătate dintre români au evaluat pozitiv eforturile făcute în prezent în lupta împotriva discriminării sub toate formele. Este important de precizat că peste un român din zece au ales să nu răspundă. Românii care tind să spună că eforturile curente pentru a lupta contra tuturor formelor de discriminare nu sînt suficiente sînt cei cu vîrstele între 15 şi 24 de ani şi cei care au terminat educaţia atunci cînd aveau între 16 şi 19 ani”, se arată în studiu. Majoritatea românilor sunt pentru oferirea de şanse egale în domeniul muncii, luînd în considerare toate aspectele. Cu toate acestea, în comparaţie cu media europeană, românii sînt mai puţin în favoarea oportunităţilor egale cînd vine vorba de criterii precum dizabilităţile, vîrsta şi, în special, orientarea sexuală. Potrivit studiului, jumătate dintre români favorizeză şansele egale pentru persoane luînd în considerare şi aceste criterii. Totodată, 48% dintre români au afirmat că prietenii lor care au o altă origine etnică sînt diferiţi de ei, procentul fiind mai mic decît cel înregistrat în UE - 55%. Iniţiatorii studiului arată că probabilitatea ca un român să aibă un prieten sau o cunoştinţă care are handicap şi mai ales un prieten homosexual, în comparaţie cu alţi europeni, este mai redusă. “Discriminarea în UE 2008” face parte din campania „Pentru diversitate. Împotriva discriminării” care se desfăşoară în toate cele 27 de state membre ale UE şi care are ca scop informarea oamenilor în legătură cu drepturile şi obligaţiile pe care le au potrivit legislaţiei comune europene de combatere a discriminării. În această toamnă, campania se va asocia cu peste o sută de evenimente, în întreaga Europă, care urmăresc să sporească gradul de conştientizare privind problemele legate de discriminare în toate formele sale şi să promoveze, în faţa comunităţilor locale, beneficiile diversităţii.