SPERIAŢI DE INVAZIA ROMÂNILOR ŞI BULGARILOR Veste bună pentru românii cu chef de muncă. Începând din prima zi a acestui an, românii şi bulgarii sunt liberi să-şi caute un loc de muncă în orice ţară din UE. La şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie au ridicat restricţiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări. La cele opt se adaugă şi Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricţiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice şi financiare. Potrivit Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor dintre Elveţia şi UE, Berna poate menţine restricţiile pentru români şi bulgari până la 31 mai 2019. Dacă politicienii români, bulgari şi europeni sunt de acord asupra faptului că acesta este un moment extrem de important atât pentru ţara noastră, cât şi pentru UE, în schimb consecinţele eliminării restricţiilor au fost un subiect aprins de discuţie pentru britanici. În vreme ce ministrul român de externe, Titus Corlăţean, declara în urmă cu ceva timp pentru un post tv britanic că „românii care au vrut să plece din ţară şi să lucreze în afara ei au făcut-o deja”, parlamentarii englezi Keith Vaz şi Mark Reckless au spus că pe 1 ianuarie 2014 vor fi pe aeroportul Luton pentru a număra câţi români şi bulgari vin cu zborul de Bucureşti. Şi s-au ţinut de cuvânt. Pe 1 ianuarie, cei doi parlamentari au vrut să vadă "cu propriii ochi" procedurile care au loc în prima zi în care românii şi bulgarii au acces nerestricţionat pe piaţa muncii britanice, relatează Cotidianul The Guardian. După ce au făcut turul zonei, Vaz a confirmat că el şi Reckless nu au fost martorii unei invazii de Anul Nou, deşi susţine că acest lucru s-ar putea întâmpla în lunile următoare. “Din discuţiile pe care le-am avut cu persoanele de aici, am constatat că multe s-au întors la muncă. Munceau deja în Marea Britanie şi s-au întors din vacanţă, aşa că nu sunt persoane care au venit pentru prima dată. Nu avem dovezi cu privire la persoane care să se grăbească să cumpere bilete pentru a ajunge pentru că este 1 ianuarie”, a declarat parlamentarul.

Teama faţă de invazia românilor şi bulgarilor a fost alimentată şi de o adevărată campanie în presa tabloidă, care a acutizat temerile britanicilor privind un nou val de imigranţi. În fine, în urma unor replici dure venite de la Bruxelles, care a ameninţat Londra inclusiv cu lansarea unei proceduri de infringement, Guvernul conservator s-a mulţumit să restrângă dreptul la beneficii sociale pentru imigranţii din UE. Astfel, la 17 decembrie 2013, şeful Guvernului de la Londra a anunţat că, de la 1 ianuarie 2014, vor intra în vigoare mai multe măsuri în acest sens. Printre altele, solicitanţii de locuri de muncă din UE nu vor mai putea pretinde ajutoare de şomaj în primele trei luni de sejur în Marea Britanie. În plus, şomerii europeni nu vor mai primi alocaţii pentru locuinţă, indiferent de data la care au venit în Marea Britanie. Românii şi bulgarii au ţinut capul de afiş şi în Olanda, unde Partidul Libertăţii a militat constant pentru o prelungire a restricţiilor. În septembrie 2013, un sondaj efectuat de Maurice de Hond arăta că aproximativ 81% din olandezi se opuneau deschiderii frontierelor pentru români şi bulgari din 2014. Potrivit unui alt sondaj, publicat la 3 decembrie 2013, 8 din 10 olandezi cred că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari în 2014. La 5 decembrie 2013, Parlamentul de la Haga a decis însă, cu o majoritate covârşitoare, să respecte legislaţia europeană şi să deschidă piaţa muncii. Ca şi premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de măsuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigranţii vor fi excluşi de la acordarea ajutoarelor sociale în primii şapte ani de rezidenţă, iar durata de rezidenţă pentru obţinerea cetăţeniei a crescut de la cinci la şapte ani. În schimb, în Germania criticile nu s-au îndreptat împotriva ridicării restricţiilor, ci a lipsei de măsuri privind prevenirea “abuzurilor” la beneficiile sistemului de asigurări sociale. Asta şi pentru că ţara se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei şi cu o lipsă de personal - calificat şi necalificat - în mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restricţiilor.

PUŢIN PROBABIL SĂ FIE AFLUX DE ROMÂNI Comisarul european pentru muncă, Laszlo Andor, consideră că este puţin probabil să fie un aflux de români şi bulgari după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru aceştia în toate statele UE. „Cetăţenii bulgari şi români îşi pot exercita deplin dreptul de a lucra în toate statele UE fără un permis de muncă. De fapt, bulgarii şi românii puteau deja să lucreze liber, fără restricţii, în 19 state şi s-au bucurat de dreptul de a călători şi a sta în toate statele membre de când s-au alăturat UE, în 2007. Ca rezultat, sunt peste 3 milioane de persoane din Bulgaria şi România care locuiesc în alte state membre”, a subliniat comisarul european. Andor apreciază că libera circulaţie este dreptul pe care oamenii îl asociază cel mai des cu cetăţenia europeană. El arată că ridicarea restricţiilor pentru cetăţenii bulgari şi români vine într-un moment în care şomajul este mare şi se fac reduceri bugetare în multe state europene. ”În vremuri grele, cetăţenii UE mobili sunt mult prea des o ţintă facilă, uneori se spune despre ei că iau slujbele de la localnici sau, din contră, că nu lucrează şi abuzează de beneficiile sociale. De fapt, studiile au arătat constant beneficiile liberei circulaţii a muncitorilor pentru economiile ţărilor-gazdă”, arată comisarul european.