Dacă după 1989, flota comercială a intrat într-un declin total, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre navele de agrement. La ora actuală, în evidenţele Autorităţii Navale Române (ANR) figurează aprox. 2.400 de nave comerciale de transport, nave portuare, de navigaţie costieră şi fluviale, iar cifra ambarcaţiunilor de agrement se apropie de 14.000. „Din cele 13.961 de nave de agrement înregistrate la ANR, 2.006 sînt la Constanţa şi aprox. 4.400 la Tulcea. Această statistică nu include şi navele sub şapte metri lungime şi cu motoare mai mici 15 kilowaţi care, potrivit Ordonanţei 74/2006, nu se mai înregistreză în registrele de evidenţă ale căpităniilor de port”, a declarat directorul general al ANR, Valentin Şerbănescu. El a adăugat că autoritatea înregistrează o cerere constantă de înmatriculare a navelor de agrement. Românii care îşi cumpără astfel de nave au o mare problemă: lipsa infrastructurii. În afară de două, trei spaţii de pe litoral, ei nu au unde să-şi ţină aceste „bijuterii”. „În ceea ce priveşte exploatarea ambarcaţiunilor de agrement, cea mai mare presiune se înregistrează în zona Tulcea. În urmă cu două săptămîni, la şedinţa de Consiliu Tehnic - Economic de la minister, au fost aprobate două proiecte de dezvoltare a unor marine, propuse de nişte firme private. Este vorba de amenajarea, în următorul an, a două porturi de acostare în siguranţă a navelor de agrement. Acestea vor fi dotate cu facilităţi de aprovizionare cu combustibili, racordate la surse de electricitate, apă potabilă şi grupuri sanitare”, a spus Şerbănescu.

O „salbă” de marine

Numărul tot mai mare de iubitori ai ambarcaţiunilor de lux şi, implicit, al navigaţiei pe mare va schimba situaţia infrastructurii în următorii ani. Potrivit autorităţilor portuare, în scurt timp vor începe lucrările la marinele din Constanţa şi Mangalia. Mai mult, se pare că mai există proiecte pentru realizarea unei marine la Năvodari şi o alta la Costineşti (proiect blocat din cauza inundaţiilor de acum doi ani). Directorul companiei „Neptun Yacht”, Florin Cârstocea, a declarat că „aceste marine sînt necesare pentru deţinătorii de iahturi din România, pentru că doar aşa poţi pleca de la Constanţa la Mangalia, Neptun sau Sulina sau chiar să dai o fugă pînă în Delta Dunării”. După finalizarea marinei din Portul Tomis, se va produce o adevărată „explozie” pe piaţa românească a ambarcaţiunilor de agrement. Pe de altă parte, dacă portul va fi plin de bărci, se vor crea o mulţime de locuri de muncă, de la domeniul energetic la catering sau la service. „Pe litoralul românesc şi bulgăresc va apărea o salbă de locuri de agrement, unde se va putea ajunge cu iahtul”, a conchis Cârstocea. Acesta a explicat că cea mai nouă categorie de clienţi sînt tinerii, care cheltuiesc între 160.000 şi 200.000 euro pe o barcă de viteză, dotată cu loc de plajă generos, cabină, duş şi bucătărie.