3,5 milioane de români muncesc în prezent în străinătate, iar, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut contracte legale, în funcție de vârsta standard de pensionare în țara în care au lucrat. Și asta începând din ianuarie 2007, de când România a devenit membră a UE. Pentru a beneficia de aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere și actele doveditoare la Casa Națională de Pensii. Mulți spun însă că ”importul” anilor de muncă este un proces greoi, motiv pentru care renunță la drepturi. Este și cazul Florinei, care a plecat la muncă în Spania în 2002, iar după 10 ani a decis să se întoarcă în România. ”Voiam să trăiesc în liniște în România, mai ales că trecusem prin două intervenții chirurgicale majore și mă alesesem și cu două hernii la coloană, astm și artroză generală”, a declarat Florina. Ajunsă în țară, ea a mers la Casa de Pensii pentru a cere cartea de muncă a soțului ei, având opțiunea să aleagă propria pensie pe caz de boală sau pensia de văduvă. Potrivit ei, i s-a cerut să traducă sute de pagini de acte medicale, analize, internări, operații, deși femeia spune că avea un document semnat și parafat de medicul de familie care însuma toate diagnosticele, tratamentele și intervențiile chirurgicale.

DOCUMENTE PESTE DOCUMENTE

Perioadele de asigurare, de muncă sau de activitate independentă realizate de cetățenii români în afara țării pot fi totalizate, iar certificarea perioadelor se face de către agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă de care șomerul aparține. Calcularea cuantumului prestației de șomaj se realizează luând în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima activitate desfășurată în România, excepție făcând doar lucrătorii frontalieri. Deși cererea se depune la Casa de Pensii din raza domiciliului, instituția urmând să se ocupe apoi de stabilirea drepturilor la pensie și de corespondența cu statele unde beneficiarul a lucrat, procedura pentru întregirea stagiilor de cotizare este una de durată, o recunosc și autoritățile. ”Formularele sunt voluminoase și de aici apar probleme. Cerem multe informații despre familie, copii, informații de viață care pentru pensia națională nu se cer”, a declarat inspectorul pentru pensii internaționale de la Casa de Pensii, Garofița Guță. Până la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare. 40% dintre aceștia sunt stabiliți în străinătate, autoritățile române virând banii în conturile din străinătate. Cei mai mulți beneficiari au lucrat legal în Germania, Ungaria, Italia și Spania.