Românii caută soluții de la Uniunea Europeană pentru rezolvarea problemelor din sistemul de sănătate autohton și sunt dispuși să plătească taxe mai mari pentru o mai bună calitate a acestor servicii, relevă un studiu susținut de Fundația Stânga Democratică, Fundația Europeană de Studii Progresiste și Fundația „Friedrich Ebert“ România. Potrivit unui comunicat de presă remis, joi, presei de cele trei fundații, studiul relevă că peste trei pătrimi dintre români și-ar dori să călătorească în alt stat membru al Uniunii Europene pentru tratament medical dacă ei sau un membru al familiei ar avea o problemă serioasă de sănătate, deși 43% declară că nu și-ar putea permite această soluție. Tot în cadrul studiului se arată că circa jumătate dintre români cred că Uniunea Europeană ar trebui să aibă competențe mai mari în domeniul politicilor de sănătate. Conform datelor din cercetarea calitativă (care a stat la baza studiului), la baza opțiunilor pentru creșterea competențelor UE în domeniul sănătății se află așteptarea că România ar primi mai multe fonduri pentru Sănătate, domeniu care este perceput drept subfinanțat, menționează comunicatul citat.

Din rezultatele studiului mai reiese că 44% dintre cei intervievați cred că ar fi cel mai bine ca sistemul de sănătate din România să rămână dominat de regimul public, dar cu elemente de regim privat, 34% consideră drept cea mai bună opțiune un sistem în întregime de stat, iar pentru 15% dintre cei intervievați cea mai bună formă de organizare a sistemului de sănătate ar fi să fie preponderent privat, cu elemente secundare publice. Mai puțin de 8% dintre participanții la studiu cred că un sistem integral privat ar fi cel mai bun pentru România. De asemenea, 9/10 persoane ar fi dispuse să plătească taxe mai mari pentru servicii medicale de o mai mare calitate, se mai arată în studiu.

Studiul a avut la bază un sondaj de opinie la nivel național și o cercetare calitativă. Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 22 decembrie 2016 - 6 ianuarie 2017, pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României de 1.100 de subiecți, prin interviuri telefonice asistate de calculator. Marja de eroare este de plus sau minus 2,95% la nivelul întregului eșantion. Cercetarea calitativă a fost realizată în perioada 3-4 februarie 2017 și a cuprins un număr de patru discuții de grup (focus grupuri), trei la București și unul la Pitești. Subiecții cercetării calitative au fost medici, asistente medicale și potențiali pacienți (studii medii, 50-64 ani; studii superioare, 22-34 ani).