O analiză efectuată de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) privind implicarea românilor în criminalitatea din ţările Uniunii Europene indică o creştere semnificativă a infracţiunilor de trafic de persoane, furturi, spargeri, tîlhării, trafic de droguri şi a celor cu instrumente de plată falsificate. Studiul indică tendinţa de “migrare” a grupurilor infracţionale, care s-au extins pe teritoriul mai multor ţări şi au devenit tot mai “specializate”. Analiza MIRA vizează tipurile de infracţiuni comise de români în diferite state europene . Potrivit studiului, în Franţa principalele infracţiuni comise de români sînt furturile în bandă organizată şi spargerile de locuinţe şi unităţi comerciale. De asemenea Franţa este o destinaţie preferată de români pentru proxenetism. Cele mai multe dintre fetele care ajung să se prostitueze pe teritoriul francez, în special în Paris şi Lyon, provin din judeţele Galaţi, Vaslui, Bacău, Neamţ şi Maramureş. Analiza MIRA menţionează şi activitatea de “turism sexual”, în sensul că viitorii clienţi sînt recrutaţi prin intermediul Internetului şi, după stabilirea detaliilor, proxeneţii trimit femeile din România în Franţa în vederea practicării prostituţiei. În Germania activitatea infracţională predilectă a cetăţenilor români vizează, de asemenea, furturile în bandă organizată, spargerile de magazine, firme şi locuinţe, dar şi furturile unor automate bancare şi jafurile armate la bănci sau oficii poştale. Pentru Italia, ţară care găzduieşte cel mai mare număr de cetăţeni români dintre toate statele membre UE, statisticile arată că prostituţia se află în topul infracţionalităţii în care sînt implicaţi cetăţeni români, în primele nouă luni ale anului 2007, după care urmează furturile şi infracţiunile ce au ca obiect cardurile falsificate. În privinţa prostituţiei, atît victimele, cît şi proxeneţii sau traficanţii provin, în special, din judeţele Suceava, Botoşani, Vîlcea şi Galaţi. În Spania fenomenul infracţional a arătat o mare varietate de infracţiuni, cele mai multe privind traficul de persoane în scopul exploatării sexuale (96 de cazuri), furturile (21 de cazuri) şi infracţiunile cu mijloace de plată electronice (11 cazuri).