CEI MAI PROŞTI DIN CURTEA ŞCOLII România este singura ţară europeană care nu are o lege a falimentului personal. Persoanele fizice nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile - iată semnalul de alarmă tras de consultanţii de la London Economics, într-un raport realizat pentru Comisia Europeană. Alte state care s-au aflat până nu de mult în aceeaşi situaţie sunt Ungaria şi Spania. Raportul a fost finalizat abia la finele anului trecut şi, între timp, lucrurile s-au mai schimbat. Spania a introdus în lege prevederi care previn evacuarea din locuinţe a persoanelor cu probleme financiare, iar în Ungaria, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut elaborarea unei legi a falimentului personal, ca soluţie de diminuare a creditelor neperformante şi de readucere pe plus a economiei. Culmea, în România, aflată într-o situaţie similară, FMI a respins o lege a insolvenţei persoanelor fizice, potrivit Executivului de la Bucureşti (n.r. - instituţia de la Washington neagă asta). Motivele... diverse. Băncile ar fi îngrijorate de faptul că tentativele de fraudă s-ar înmulţi, faptul că două din zece credite sunt neperformante nefiind un motiv de panică.

PRO ŞI CONTRA Raportul London Economics prezintă şi poziţia Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care consideră că „rata de infracţionalitate din România este mai ridicată decât în alte state membre UE, astfel încât tratarea situaţiilor de supraîndatorare cu instrumente echivalente nu ar fi oportună”. În plus, şeful Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, citat de asemenea în studiu, apreciază că „principalele consecinţe negative ale unei astfel de legi ar fi creşterea costului creditului şi scăderea finanţării oferite de bănci în cazul creditelor ipotecare”. Nu în ultimul rând, cei de la Banca Naţională, care s-au opus iniţiativelor, spun că băncile ar cere mai multe garanţii pentru credite şi ar restricţiona accesul la finanţare. Şi totuşi, dacă legea falimentului personal în Ungaria ar duce la creştere, de ce nu ni se permite şi nouă să facem aşa ceva? Nu e ca şi cum nu am avea nevoie de un PIB mai mare. „FMI ar trebui să fie interesat de discriminarea crasă care există acum în economie: statul poate să dea faliment, băncile pot să se ascundă de creditori prin insolvenţă sau să fie salvate de stat, corporaţiile pot să intre în incapacitate de plată şi să se restructureze... numai cetăţenii plătitori de taxe nu au dreptul”, spunea recent analistul Florin Cîţu, într-un material publicat la 1 aprilie în Telegraf („Dragă FMI, avem şi noi internet”).