UN PLUS AMAR Creditul neguvernamental a crescut cu 1,1% în iunie, faţă de luna anterioară, la 224,15 miliarde lei, susţinut de împrumuturile în valută şi deprecierea leului, a anunţat ieri Banca Naţională a României (BNR). În ciuda insistenţelor băncii centrale, creditul în lei a crescut cu doar 0,3%, în vreme ce valuta a avansat cu 1,6%, cu tot cu restricţii şi norme mai aspre (Prima Casă are ultimul cuvânt). Faţă de anul trecut, creditarea este în scădere cu 1,3%, însă trendul pro-leu este ceva mai vizibil - plus 2,2% la împrumuturile în monedă naţională, respectiv -3,3% la cele în valută. Va fi interesant de văzut ce date anunţă BNR pentru iulie, mai ales că dobânda-cheie a fost micşorată de la 5,25 la 5%, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a pus presiune pe bănci în nenumărate rânduri. Iniţial, el a spus că bancherii fie nu vor, fie nu pot să dea credite. Este adevărat. În prezent, deşi nu vor recunoaşte asta niciodată, instituţiile de credit fac tot posibilul să gonească clienţii. Cine a fost recent la bancă, în căutare de credit, a simţit asta pe propria piele. Dacă zici „Vreau un credit”, primul răspuns este, invariabil, „Nu vreţi mai bine un card de cumpărături?”. Dacă insişti, mai mult ca sigur vei fi târât într-un du-te-vino prelungit cu acte, adeverinţe şi dovezi, cât să-ţi piară cheful. Nu puţine au fost cazurile în care o cerere de credit a fost respinsă doar pentru că băncile au sunat la angajatorul solicitantului şi nu li s-a răspuns în primele 15 minute. Şi cei de la capital.ro notează că, de fapt şi de drept, „vânzarea de servicii (achitare facturi, transfer de bani) şi invenţiile din zona comisioanelor tind să devină principalele activităţi aducătoare de venituri pentru bănci”.

OUL ŞI GĂINA Acelaşi Mugur Isărescu remarca, uşor iritat, că un semn clar că băncile nu vor să dea credite este „dobânda de 15% la lei, în condiţiile în care inflaţia este în scădere”. Ideea este bună, dar guvernatorul nu are date actualizate. În piaţă sunt bănci care au dobânzi şi de 19% pe an la credite în lei pentru nevoi personale. Iar inflaţia este în scădere, dacă ne raportăm la recordurile de 7 - 8% de acum doi ani. Strict în 2013, creşterea preţurilor s-a inflamat constant, iar România a revenit, din păcate, pe primul loc în topul european al inflaţiei. Apoi, BNR a redus dobânda-cheie, iar Isărescu a afirmat răspicat că băncile nu mai au niciun motiv să nu ieftinească creditele, ba chiar a promis că, cel mai târziu în august, vom vedea dobânzi mai mici în piaţă. De cealaltă parte, bancherii au, de ceva vreme, aceeaşi placă - e nevoie de creştere economică pentru a putea relansa creditarea. În tot acest timp, economia urlă că are nevoie de credite pentru a-şi reveni. Oul şi găina, varianta de criză.