După eşecul usturător de la Roma, cînd doar cîteva sute de români din Italia s-au arătat interesaţi de Bursa locurilor de muncă, autorităţile de la Bucureşti s-au apucat de statistici. În loc să analizeze cauzele care îi determină pe muncitorii români să nu mai îşi dorească revenirea prea rapidă acasă sau cum pot ţine tinerii talentaţi în ţară, Ministerul Muncii întocmeşte rapoarte peste rapoarte. Ultimul dintre acestea are la bază o „studiere temeinică” a declaraţiilor din chestionarele puse la dispoziţia “stranierilor”, şi care arată că Vasile de pe şantierul de construcţii sau Maria menajera s-ar întoarce în România doar dacă ar avea salarii cuprinse între 450 şi 1.000 de euro. “Salariile solicitate de majoritatea persoanelor care au completat chestionare au fost cuprinse între 600 - 800 euro, dar au fost persoane care au declarat că ar accepta şi 450 euro pentru a putea să se întoarcă, precum şi persoane care au solicitat mai mult de 1.000 euro”, se arată în strictul raport al Ministerului Muncii. “Analiza” autorităţilor merge mai departe şi arată că, din totalul celor 350 de muncitori români intervievaţi, majoritatea au plecat în Italia din judeţele Vrancea, Neamţ, Bacău şi Botoşani, din Bucureşti şi din zona de sud a ţării. Cît priveşte structura pe sexe, 92,6% au fost bărbaţi, şi 7,4% femei. De asemenea, peste jumătate dintre cei prezenţi au declarat că aveau studii profesionale şi ucenicie, 28,4% studii liceale şi postliceale, iar 3,2% erau absolvenţi de facultate. “Din punct de vedere al perioadei plecării din ţară, 47,4% sînt persoane care au plecat o perioadă cuprinsă între patru şi şapte ani. Persoanele care au plecat de peste 10 ani din ţară reprezintă circa 21%, iar 55,8% din persoanele care au completat chestionare au declarat ca lucrează fără forme legale”, se mai arată în raport. Potrivit raportului, participanţii au dorit ca bursa să cuprindă toate domeniile de activitate, nu doar construcţiile şi au fost persoane care au dorit chiar să-şi transfere afacerile din domeniul construcţiilor sau al transporturilor în România, unii solicitînd încheierea unor parteneriate cu firme din construcţii pentru a aduce lucrători români. “Bursa de la Roma a fost o bursă atipică şi s-a axat pe informarea despre locurile de muncă vacante şi pe instituţiile care pot sprijini integrarea lor pe piaţa muncii la reîntoarcere, dat fiind şi perioada mare de la plecarea din ţară, unele instituţii nu existau la acel moment, iar legislaţia s-a schimbat. Au fost numeroase persoane care s-au interesat ulterior de locurile de muncă vacante din baza de date, mai ales telefonic, atît la minister, cît şi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă”, se mai arată în raport.