Familiile din România au economisit, în medie, 272 lei din venitul total mediu lunar obţinut în primul trimestru al acestui an, de 2.268 lei în gospodării, cheltuielile reprezentînd 88% din nivelul veniturilor totale, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În intervalul ianuarie - martie, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 1.996 lei lunar pe gospodărie. Venitul total mediu lunar a fost de 780 lei de persoană, iar cheltuielile pe persoană au fost de 687 lei, potrivit INS. Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor gospodăriilor (72,2%), urmate de impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe (16,7%) şi cheltuieli de producţie (7,4%), în timp ce cheltuielile pentru investiţii au reprezentat numai 0,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, în primele trei luni ale acestui an. Cea mai mare parte a cheltuielilor totale de consum făcute de români în trimestrul I din 2009 s-a axat pe alimente şi băuturi nealcoolice (40,8%), urmate de cheltuielile cu locuinţa - apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei - (22,5%), băuturi alcoolice şi tutun (6,6%), respectiv pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (4,7%). Ponderea de 40,8% a cheltuielilor cu produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în cheltuielile de consum ale gospodăriilor a fost mai mare în intervalul ianuarie - martie decît în trimestrul anterior, potrivit datelor INS. Deşi nivelul cheltuielilor lunare de consum este mai mare în mediul urban decît în cel rural cu 523 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 51 lei, deoarece, la ţară, 48,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce la oraşe, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,6% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (1,2% din cheltuielile de consum) au înregistrat un nivel scăzut, pentru că satisfacerea acestor nevoi este realizată în cea mai mare parte prin servicii publice, de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit, susţine INS.