Sub asaltul celebrelor E-uri, românii mănîncă mult şi prost. Aceasta pare a fi deviza oricărui cumpărător de hipermarket, iar pentru că pînă la urmă oricum sîntem ceea ce mîncăm, chiar am ajuns să ne mîndrim că sîntem „greii” Europei. Mulţi dau vina pe stres şi pe munca istovitoare, alţii pe lipsa de mişcare, însă specialiştii spun că pînă la urmă tot alimentaţia are ultimul cuvînt. Din motive financiare, dar şi pentru că în spaţiul mioritic prea puţini cred în ideea de mîncare sănătoasă, românii mănîncă mai puţină carne decît înainte de 1989. Aşa se face că, în vreme ce consumul mediu de carne în UE “sare” lejer de 85 de kilograme, România abia a ajuns la 64,5 kilograme pe cap de locuitor. Singurul capitol la care reuşim să fim înaintea celorlalţi europeni este consumul de produse lactate, 240 de litri pe cap de locuitor, spre deosebire de media comunitară de 237 de litri. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că în ceea ce priveşte sucurile, consumul din România, de 63 de litri pe cap de locuitor anual, este mai redus decît media europeană, de 70 de litri. Pe de altă parte, în sectorul uleiurilor şi grăsimilor vegetale, România înregistrează de asemenea un nivel mai scăzut al consumului decît în UE, de 12 litri pe cap de locuitor, faţă de 26 de litri în spaţiul comunitar. Şi la capitolul vin consumul din România, de 21,4 litri pe cap de locuitor, este mai redus decît media de 32 de litri din UE. “La panificaţie, consumul de pîine s-a redus, dar a crescut cel de produse făinoase”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu. Acesta a arătat că în sesiunile programului de dezvoltare rurală din martie şi aprilie, proiectele de finanţare UE pentru măsura de creştere a valorii adăugate a produselor agroalimentare au fost sub nivelul fondurilor alocate. “Este un sector care trebuie stimulat, pentru că fermierii ar trebui să îşi închidă ciclul de producţie, să se asocieze pentru unităţi de procesare, să nu mai fie dependenţi de cei care le achiziţionează produsele. În alte state există acest model, al fermierilor acţionari la unităţile de procesare”, a afirmat secretarul de stat. Potrivit lui Albu, capacitatea de procesare a laptelui a crescut în România de 2,5 ori în perioada 2000-2007. În acelaşi interval, capacitatea de procesare din sectorul cărnii şi produselor din carne a crescut cu 19%, iar la sucuri şi băuturi răcoritoare cu 25%. “În acest an avem 21 de milioane lei pentru programul de creştere a competitivităţii, în cadrul căruia pot fi finanţate 75% din cheltuielile pentru calitatea produselor agroalimentare, dar valoarea nu poate depăşi 50.000 de euro pentru fiecare proiect. Exemple de investiţii eligibile sînt implementarea şi certificarea sistemelor de calitate şi mediu, acreditarea laboratoarelor de testare şi etalonare, înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor, brevetelor, denumirilor”, a mai arătat Albu.