Românii pun preț pe siguranța personală atât timp cât acest lucru nu le știrbește din drepturile și libertățile garantate de Constituție. Un sondaj realizat de INSCOP, la solicitarea unui cotidian central, arată că 54,7% dintre români nu ar renunța la o parte din libertățile și drepturile lor pentru mai multă siguranță personală. Totodată, 31,7% din populație și-ar sacrifica drepturile pentru a trăi într-o țară mai sigură. Peste 53 de procente dintre românii care au participat la sondaj au convingerea că telefonul nu le este ascultat, față de 30,3%, care au dubii în acest sens. Peste jumătate dintre subiecții chestionați recunosc că le este mai frică de infractori decât de instituțiile statului care le-ar putea intercepta comunicațiile. 27% dintre români se tem că serviciile de informații le încalcă deja intimitatea comunicațională, iar aproape 20% dintre respondenți nu au un punct de vedere în acest sens. Legat de pachetul legislativ privind retenția datelor, cartelele pre-pay și securitatea cibernetică, adoptat de Parlament și respins de Curtea Constituțională a României (CCR), 53,4% știu de disputa pe această temă, pe când 39,3% nu au auzit de subiect. Dintre cei care cunosc problema, peste jumătate au afirmat că nu știu ce prevăd cele trei legi din pachetul „Big Brother” și nici motivele pentru care sunt neconstituționale.

ROMÂNII ȘI SRI 70% dintre cei chestionați au aflat de vacantarea postului de șef al SRI, iar majoritatea sunt de părere că demisia lui George Maior a fost motivată de presiuni politice din partea celor nemulțumiți de faptul că CCR a respins pachetul de legi „Big Brother”. 11,7% dintre români cred că demisia șefului SRI a fost cauzată de neînțelegeri cu președintele Klaus Iohannis. În ceea ce privește activitatea lui Maior la SRI, 37,2% dintre subiecți apreciază munca acestuia, în timp ce 30,8% nu sunt interesați de subiect. Sondajul a fost realizat în perioada 5 - 10 februarie, pe un eșantion de 1.065 persoane, cu vârste de 18 și peste 18 ani, din 79 de localități din 40 de județe ale țării. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/-3%.