Românul a rămas cu buzunarele goale. Politicile şi măsurile guvernanţilor l-au determinat să-şi cheltuiască şi ultimul leu pe energia şi alimentele care s-au scumpit de la lună la lună. Creditele la bănci au rămas pe ultimul loc în materie de griji şi, din această cauză, băncile au de recuperat de la restanţieri suma fabuloasă de 16,40 miliarde de lei. Potrivit datelor dezvăluite de Centrala Riscurilor Bancare (CRB) şi publicate de Banca Naţională Română (BNR), restanţele la credite ale populaţiei şi firmelor au crescut în martie cu 1,1% faţă de luna precedentă, iar ponderea lor în totalul împrumuturilor a urcat la 7,05%. La finalul lui februarie, soldul restanţelor ajunsese la 16,22 miliarde lei, iar ponderea era de 6,90%. La sfârşitul lui 2010, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor era de 6,33%. De cealaltă parte, creditele acordate şi angajamentele asumate de instituţiile de credit se cifrau la sfârşitul lui martie la 271,29 miliarde lei iar la sfârşitul lui februarie, soldul împrumuturilor era de 269,88 miliarde lei. Şi BNR este preocupată să ia măsuri pentru evitarea relansării creditului. Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat că principala instituţie bancară are în stadiu de analiză internă, la nivel de experţi şi în consiliul de administraţie, măsuri evitarea unei relansări a creditului, cu prioritate în valută, faţă de debitorii neprotejaţi la riscul valutar. El a adăugat că BNR nu doreşte să recurgă la interziceri de creditare în valută, dar că doreşte să existe o reflectare cu acurateţe a riscului acestor tipuri de expuneri bancare în preţul instrumentelor respective, iar asta se poate realiza printr-o multitudine de instrumente de natură macroprudenţială.