Dacă pînă la aderarea europeană, românii erau printre cei mai activi emigranţi din Europa, situaţia s-a schimbat radical după 1 ianuarie 2007. Chiar dacă multe state occidentale şi-au luat măsuri exagerate de siguranţă pentru a stăvili sutele de mii de muncitori est-europeni, criza economică mondială şi lipsa slujbelor bine plătite au făcut mai mult decît orice restricţii. Aşa se face că, după ce şi-au pierdut locurile de muncă şi au început să plece încet, dar sigur, din Spania, românii nu mai par atît de interesaţi ca în trecut nici de Marea Britanie. Este un lucru dovedit de statistici, care arată că deşi mîna de lucru românească este căutată în agricultura de peste Canalul Mînecii, numărul celor care solicită permise de acces pe piaţa muncii din Marea Britanie s-a redus simţitor. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), spre deosebire de 2007, cînd românii şi bulgarii au obţinut peste 9.400 de permise de muncă, autorităţile de la Londra au eliberat în acest an doar 6.515 autorizaţii. Astfel, în acest an, românilor le-au fost emise 265 autorizaţii de muncă, faţă de 595 în 2007, şi 1.975 certificate de înregistrare, cu 2.000 mai puţine decît anul trecut. Şi chiar dacă agricultura şi industria alimentară sînt singurele sectoare ale economiei britanice destinate deocamdată românilor şi bulgarilor, în primele acest an doar 5.330 de persoane s-au înhămat la muncile agricole şi alte 150 în industria de procesare. Conform ANOFM, de la integrarea europeană, 89.190 de est-europeni, din care 50.300 de români, au solicitat documente care să confirme accesul pe piaţa muncii din Marea Britanie.