„Românii practică un cinematograf al modernităţii, cu idei noi\"

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
André Ceuterick, delegatul general al Festivalului Filmului de Dragoste de la Mons (Belgia):

„Românii practică un cinematograf al modernităţii, cu idei noi\"

Cultură 16 Iunie 2009 / 00:00 422 accesări

Om de cinema belgian, critic de film şi realizator de emisiuni de televiziune, promotor al Festivalului de film francofon de la Namur, director artistic, încă de la înfiinţare, al Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste de la Mons, André Ceuterick este unul din prietenii cinematografiei româneşti. O nouă convorbire cu domnia sa echivalează cu a lua, încă o dată, pulsul momentului cinematografic românesc şi internaţional.

Reporter: Aşadar, din nou la Cannes şi din nou cu filme româneşti şi belgiene în programul festivalului.

André Ceuterick: Se pare că România şi Belgia merg împreună, pe o linie cinematografică europeană aderentă la realitate.

Rep.: Cum apreciaţi noile producţii româneşti, cu deosebire cele de la această ediţie a Cannes-ului?

A. C.: Din păcate, nu am reuşit să văd în festival noul film al lui Corneliu Porumboiu, dar opera colectivă „Contes de L\'Age d\'Or\" demonstrează, cu o mare putere de convingere, că este ceea ce înţelegem prin cinematograf al modernităţii. Filmul scris şi produs de Mungiu, cumulînd calităţile artistice ale noii generaţii de cineaşti, semnatari ai poveştilor respective, arată cît de puternic este acest gen de cinematograf, ca şi faptul că se apelează cu talent şi inteligenţă la noi mijloace. Impresionează marea energie a acestor talente, ca şi faptul că autorii sînt plini de idei noi. Ei încearcă totul, şi la nivelul producţiei şi la cel al comercializării produselor. Se lansează şi se autolansează cu o dezinvoltură fermecătoare.

Rep.: Au reuşit, astfel, să atragă atenţia lumii cinematografice mondiale asupra unui adevărat fenomen cultural.

A. C.: Şi chiar asupra cinematografiei româneşti de ieri, descoperită în felul acesta prin obligativitatea de a cerceta rădăcinile artistice ale noului val.

Rep.: Ce descoperim, de fapt?

A. C.: O lungă şi bogată tradiţie, autori de ieri şi de azi, demni de tot interesul.

Rep.: Începem, iată, discuţia noastră în sala unde se ţin conferinţele de presă ale Festivalului de la Canes. Se aşteaptă echipa filmului regizat de Jacques Audiard. Presupun că pregătiţi invitarea acestuia la Festivalul de la Mons, ediţia 2010.

A. C.: Sînt aici, în primul rînd, în calitate de critic, dar nu mă pot desprinde de obligaţiile permanente ale unui director de festival. Ceea ce pot să confirm este că, pentru luna februarie a anului următor, ne gîndim să organizăm un amplu Focus românesc.

Rep.: Va fi consacrat tinerilor cineaşti din România?

A. C.: Ne gîndim la o selecţie din întreaga istorie a cinematografiei româneşti. Vor fi autori precum Dan Piţa, Lucian Pintilie, Nae Caranfil, dar şi regizori din noul val.

Rep.: De altminteri, în programul, ca şi în juriul Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste de la Mons, aţi invitat, deseori, cineaşti şi actori români.

A. C.: În 2008, am invitat două actriţe, în juriile ediţiei. În secţiunea oficială, principală, a participat Anamaria Marinca, iar în juriul „Ciné femmes\", Laura Vasiliu, ambele afirmate în primul rînd în roluri din filmele prezentate la Cannes.

Rep.: Nu aş dori să trecem peste un aspect cu care sper să fiţi de acord. Se constată, astăzi, o serie de afinităţi între cinematograful românesc şi cel belgian şi mă gîndesc, în primul rînd, la redescoperirea vocaţiei realismului.

A. C.: Desigur, pot fi remarcate corespondenţe ţinînd de realismul social al celor două cinematografii, dar şi de atitudini de altă natură. Se poate vorbi de un anumit realism de substanţă, ca şi de valori poetice, de umor, mai ales, dar şi de onirism.

Rep.: Onirism?!

A. C.: Cu certitudine, o serie de secvenţe din episoadele ce compun „Amintiri din Epoca de Aur\" denotă o formidabilă stăpînire a tehnicilor suprarealiste, cu principiile aleatorismului derivat din instrumentarea dicteului automat, raportabil evident la natura visului, dar tratat cu subtilitate, la limita grotescului.

Rep.: Sînt convins că veţi invita la Mons şi regizori din cel mai recent pluton, spre a complini imaginea noului cinematograf românesc şi a marca, în felul acesta, cîteva evoluţii ce vor putea părea surprinzătoare, remarcate, de pildă, în grupajul acestui an de la secţiunea Short Film Corner a Cannes-ului.

A.C.: Aceasta este şi intenţia noastră, de a demonstra forţa şi diversitatea unei cinematografii, acum în plină afirmare, prin cei mai tineri reprezentanţi ai ei.

Taguri articol


12