Un sondaj TNS realizat în toate statele Uniunii Europene, la comanda Parlamentului European (PE), relevă faptul că românii se numără printre europenii cărora alegerile pentru PE le stîrnesc cel mai mult interes. Astfel, întrebaţi care este posibilitatea de a se prezenta la vot, 43% dintre europeni au declarat că în mod categoric doresc să se prezinte la urne, în timp ce 10% au negat orice posibilitate de a participa la scrutin. Cei mai decişi să ia parte la alegerile care se vor desfăşura în toate statele UE în perioada 4-7 iunie sînt cetăţenii din Grecia şi Irlanda, 66%, urmaţi de belgieni (64%) şi maltezi (60%). Cel mai mare număr de persoane “categoric hotărîte” să nu se prezinte la alegerile pentru PE sînt în Marea Britanie (16%), Letonia (15%), Bulgaria şi Polonia (14%). În România, rezultatele arată că 30% dintre cetăţeni sînt “categoric hotărîţi” să se prezinte la urne la europarlamentare, în timp ce 6% se declară absolut hotărîţi să nu ia parte la scrutin. Pe de altă parte, românii figurează printre europenii cărora alegerile pentru PE de la începutul lunii iunie le stîrnesc cel mai mult interesul. Astfel, în timp ce, la nivelul UE 27, 53% dintre cetăţeni se declară interesaţi, iar 46% dezinteresaţi de scrutinul pentru PE, în România, 64% dintre cetăţeni sînt interesaţi de alegeri, iar 34% sînt dezinteresaţi. Interesul românilor este devansat de cel al irlandezilor şi al maltezilor, unde 72% dintre cetăţeni s-au declarat interesaţi de euroalegeri. Cel mai mare nivel de dezinteres a fost înregistrat în Letonia (75%) şi Cehia (63%), Suedia (58%), Slovacia (57%) şi Lituania (53%). Sondajul arată că, la nivelul UE 27,42% dintre respondenţi au ales drept criteriu principal pentru selectarea candidaţilor “experienţa în probleme europene”. Potrivit datelor barometrului de opinie, criteriul nu pare a avea o importanţă foarte mare pentru alegătorii din România. Astfel, experienţa candidatului în probleme europene este principalul criteriu pentru 62% dintre sloveni, 56% dintre belgieni şi 54% dintre polonezi. Britanicii (30%), olandezii (32%), românii şi grecii (30% în ambele cazuri) acordă cea mai puţină importanţă acestui criteriu. În schimb, românii (43%), alături de letoni (51%) şi unguri (50%) acordă importanţă experienţei candidatului la nivel naţional, în timp ce slovacii, olandezii şi danezii acordă acestui criteriu cea mai puţină atenţie. De asemenea, românii (50%), alături de bulgari (51%) şi lituanieni (46%) acordă cea mai mare atenţie poziţiei candidatului în probleme naţionale, cei care consideră cel mai puţin relevant acest criteriu fiind estonii (19%), portughezii şi ciprioţii (22% fiecare). PE atrage atenţia că acestea sînt datele preliminare ale studiului, care a fost realizat în perioada 4-15 mai pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni europeni, cu vîrsta mai mare de 18 ani (Austria 16 ani). Sondajul de opinie TNS a fost realizat în principal prin telefon, cu un anumit număr de interviuri directe cu respondenţi din unele state membre.