• BĂNCILE, FORŢATE SĂ REFINANŢEZE • Creditarea nu poate demara, pentru că românii sunt prizonieri ai unor credite pe 25 - 30 ani, care îi descalifică pentru noi împrumuturi, spune membrul Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Dănilă. Prezent la Constanţa, în cadrul unui eveniment organizat la Universitatea Ovidius, bancherul a vorbit despre creditare, cheltuieli bugetare, productivitate şi perspective ale creşterii economice. „Pe moment, băncile nu pot să facă decât refinanţări ale vechilor credite, ele depăşind barierele ridicate de BNR, prin creşterea maturităţii împrumuturilor acordate populaţiei”, susţine Dănilă. El precizează că, înainte de criză, sistemul bancar autohton s-a bucurat de accesul la surse de finanţare abundente şi ieftine din exterior, în principal datorită politicilor economice relaxate din zona euro şi din SUA. „În prezent, depozitele în lei ale populaţiei scad mai lent decât cele ale companiilor, ceea ce arată că firmele îşi susţin activitatea din propriile economii, iar consumul populaţiei este finanţat prin canibalizarea potenţialului de investiţii viitoare. Evoluţia depozitelor în valută confirmă acest comportament: firmele îşi finanţează producţia din propriile economii, iar populaţia îşi sacrifică economiile în lei pentru consum, dar le păstrează pe cele în valută”, a mai spus oficialul băncii centrale.

AJUSTAREA BUGETARĂ TREBUIE SĂ FIE CREDIBILĂ. Ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie să continue, dar în mod credibil, consideră Nicolae Dănilă, pentru ca pieţele externe să fie dispuse să împrumute România. „Diferenţa între economisirea naţională şi datoria publică nu este mare. Însă ceea ce îngrijorează pieţele şi le face să ceară garanţii suplimentare, de genul acordurilor cu FMI, este dinamica deficitului public şi consumului privat”, potrivit bancherului.

PRODUCTIVITATEA SCĂZUTĂ ÎNTÂRZIE ADOPTAREA EURO. Referitor la aderarea României la zona euro, reprezentantul băncii centrale crede că procesul ar putea fi întârziat de „diferenţele dintre productivitatea muncii din ţara noastră şi zona euro”, deoarece, după intrarea în Uniunea Monetară, „ajustarea economică se face prin intermediul salariilor şi şomajului, şi nu prin cursul de schimb sau rata dobânzii”. „Din aceste motive, economia României trebuie să aibă un nivel comparabil al productivităţii muncii şi al flexibilităţii structurii de producţie, pentru ca ajustările să se poată face fără costuri mari”, potrivit prezentării lui Dănilă. Bancherul consideră că recuperarea diferenţei de dezvoltare numai printr-o creştere economică fără dezechilibre macro, care să aibă un ritm ceva mai alert decât cel al zonei euro.