E BINE SAU RĂU? Economia României a crescut peste aşteptări, cu 3,5%, în 2013, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi prezentate de premierul Victor Ponta. Iniţial, autorităţile şi creditorii internaţionali mizau pe un avans al PIB de cel mult 2,8%. Creşterea a fost susţinută de evoluţia surprinzătoare din trimestrul IV, când economia a urcat cu peste 5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012. Pentru 2014, Guvernul şi FMI se aşteaptă la o stabilizare a PIB în jurul valorii de 2 - 2,2%. În UE, Germania şi Franţa, cele mai mari puteri economice, au marcat creşteri peste aşteptări în 2013, trăgând după ele întreaga zonă euro, în condiţiile în care Italia şi Spania au încheiat pe minus anul trecut. În Europa Centrală şi de Est, în ultimele trei luni din 2013, Ungaria a urcat cu 2,8%, iar Polonia, liderul incontestabil al regiunii, cu 2,2%. Bulgaria a înregistrat o creştere de 1%, iar Cehia - de 0,8%. Analiştii avertizează însă că avansul economic solid de anul trecut maschează cererea internă slabă din România (care se vede foarte bine în scăderea puternică a inflaţiei). „Consumul va reveni în 2014, având în vedere planul BNR de a susţine cererea, care se va materializa probabil prin noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii“, notează cei de la Erste Bank. Ei subliniază că rata puternică de creştere economică din 2013 se datorează în principal recoltei agricole bogate şi dinamicii solide a exporturilor. Pentru 2014, ei spun că accelerarea consumului ar trebui să contribuie la o creştere mai sustenabilă. „În trimestrele recente, BNR a făcut presiuni pentru revigorarea creditului în lei, însă rezultatele se lasă aşteptate. În 2013, împrumutul în lei a avansat cu numai 0,7%“, conchid analiştii băncii austriece.

DAR POATE NU-I AŞA Stimularea consumului în 2014 este privită însă cu scepticism de unii analişti. Florin Cîţu notează, pe blogul său, că politicile economice (fiscală şi monetară) au influenţat negativ consumul din 2008 încoace: „Ideea nu este de a stimula consumul, ci de a opri politicile care îl sufocă. Chiar BNR recunoaşte că 2011 ar fi fost un moment mult mai prielnic pentru relansarea consumului decât 2014. În acest an, deficitul de cerere este mai mic decât era în 2011 (cu 50% mai mic, chiar), ceea ce înseamnă că o stimulare a sa ar putea împinge economia într-o nouă perioadă de avânt - prăbuşire („boom-bust“ este termenul oficial - n.r.)“. Într-o notă mai optimistă, premierul Victor Ponta a punctat vineri că indicatorii macroeconomici ai ţării s-au îmbunătăţit considerabil, astfel că, în acest an, România îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflaţia, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.