NO MONEY! Gradul de îndatorare este foarte mare în România, atât la nivelul populaţiei, unde ponderea ratelor bancare în venitul disponibil este printre cele mai înalte din UE, cât şi pentru firme, mai mult de 33% dintre companiile profitabile având împrumuturi, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. „La creditele pentru populaţie, suntem a doua ţară după Cipru. Explicaţia e simplă - avem credit de consum cu scadenţe medii de cinci ani şi dobânzi semnificativ mai mari decât la ipotecar, deci o datorie şi o rată destul de înalte. În România, avem un grad de îndatorare mare în zona persoanelor cu venituri mici - peste 60%“, a declarat ieri Dumitru, la forumul „Risc de Ţară 2014“, organizat de Coface România. El a precizat că şi la companii, dacă se face raportul între datorii şi capitaluri, se observă că gradul de îndatorare este destul de ridicat faţă de celelalte state europene. „În zona creditării avem potenţial, dar cu o singură condiţie - să fie mai mare capitalizarea. Ceea ce lipseşte, de fapt, companiilor româneşti este capitalul, nu îndatorarea. Degeaba ne chinuim cu garantarea, pentru că nu avem soluţii de capitalizare. În această privinţă, bursa va juca probabil un rol crucial“, a punctat economistul-şef al Raiffeisen Bank. În prezent, din 450.000 de companii active în România, doar 250.000 raportează profit. Dintre firmele mari, cu afaceri de peste 50 milioane euro, 75% au deja credite. „Condiţia esenţială este să faci profit. Doar aşa ai acces facil la finanţare. Concluzia e că trebuie să găsim soluţii de capitalizare a firmelor“, a mai spus Dumitru.

CREDITAŢI FIRMELE! Pe de altă parte, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, prezent la acelaşi eveniment, a punctat că impactul creditării asupra creşterii economice este supraestimat, avansul PIB fiind posibil şi fără împrumuturi bancare. „Nu există un consens al specialiştilor în privinţa unei legături semnificative între creditarea bancară şi creşterea PIB. În România, ipoteza este confirmată de cifre, în condiţiile în care în 2012 am avut o creştere negativă a creditului guvernamental real, dar PIB a crescut, la fel şi în 2013, când creditul real s-a contractat, dar PIB a urcat cu 3,5%“, a spus Lazea. Oficialul BNR a mai amintit că împrumuturile date populaţiei au impact mai mic asupra creşterii economice, comparativ cu cele date firmelor: „Creditele acordate populaţiei sunt pentru consum şi pentru locuinţe. Cele de consum nu sunt atât de importante pentru PIB pentru că sunt folosite la achiziţia de bunuri din import, iar importurile nu cresc PIB, ci îl diminuează. Nici creditul ipotecar nu ajută economia. Cele mai multe tranzacţii imobiliare s-au făcut fără credit (raportul este de 9 la 1, chiar şi în perioada de boom) şi au vizat locuinţe vechi, adică nu au contribuit în niciun fel la valoarea adăugată. Nici măcar contribuţia firmelor din imobiliare în PIB nu este mare - circa 2,5% în perioada de glorie a real estate-ului“. În opinia sa, cum serviciul datoriei pentru populaţia României a ajuns la niveluri similare cu cel din zona euro, „o forţare a reluării creditării pe acest segment nu pare o măsură optimă“: „Băncile trebuie să facă mai mult pentru a credita firmele, şi nu populaţia“.