Creditele accesate de populaţie şi firme în luna iulie au încetinit cu 7,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la nivelul de 55,8%, totalizînd 178,69 miliarde de lei. Ponderea creditelor în valută continuă să conducă în faţa celor în lei, relevă datele BNR. Comparativ cu luna iunie, valoarea împrumuturilor a urcat cu 0,3%, însă în termeni reali a coborît cu 0,4%. Componenta în monedă naţională a cunoscut o creştere de 39,4%, faţă de iulie 2007, la 81,98 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile în valută au urcat cu 73,2%, la 96,7 miliarde de lei. Împrumuturile în valută acordate populaţiei s-au majorat cu 105,2%, la 48,52 miliarde de lei, în timp ce creditele în lei au avut un avans mult inferior, de 36%, la 39,29 miliarde de lei. În ceea ce priveşte creditele acordate persoanelor juridice, diferenţa între ritmul de creştere a componentei în valută şi a celei în monedă naţională nu a fost atît de diferită, prima urcînd cu 49,6%, iar a doua, cu 42,7%. Faţă de luna iunie, creditul în lei a crescut cu 2,4% (1,7% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a scăzut cu 1,5%. Exprimat în euro, împrumuturile în valută au urcat cu 1,6%. Creditul guvernamental, al administraţiei centrale, administraţiilor locale, administraţiilor sistemelor de asigurări sociale a crescut în luna iulie cu 1,4%, faţă de iunie, la 11,22 miliarde de lei. La finele lunii iulie, creditul guvernamental a urcat cu 38,9% (27,4% în termeni reali), comparativ cu perioada similară din 2007. Masa monetară în sens larg era, la sfîrşitul lunii iulie, de 161,29 miliarde de lei. Faţă de luna iunie, aceasta s-a diminuat cu 0,1%, în timp ce, în termeni reali, a coborît cu 0,8%, iar în raport cu iulie 2007, masa monetară a crescut cu 34,4% (23,2% în termeni reali). Activele externe nete au scăzut în luna iulie cu 9,7%, la 14,59 miliarde de lei. Această evoluţie a fost rezultatul diminuării cu 14,3% a componentei \"valute\" şi al reducerii cu 4% a componentei \"aur\", pe seama reevaluării stocului de aur. La nivelul autorităţii monetare, ieşirile de valută au fost reprezentate, în principal, de plăţile de rate şi dobînzi scadente la datoria publică externă, precum şi de plăţile către Comisia Europeană. Activele interne nete au crescut cu 0,9%, înregistrînd nivelul de 146,7 miliarde de lei.