FALIMENTUL PERSONAL, BLOCAT România rămâne singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a falimentului personal. Autorităţile s-au angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) să nu adopte actul normativ, ba chiar au lăsat de înţeles că vor amâna şi introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive. Alte iniţiative trase pe dreapta, la comanda expresă a Fondului, sunt legea colectării datoriilor şi modificarea infamei OUG 50/2010. Motivul - menţinerea disciplinei în rândul românilor întru îmbunătăţirea stabilităţii financiare a ţării... Am încheiat citatul din scrisoarea de intenţie trimisă către FMI. Referitor la procesele colective împotriva bancherilor, FMI a cerut un studiu de impact. Analiza a fost făcută de banca centrală şi a relevat că „băncile ar putea pierde 5 miliarde lei prin introducerea proceselor colective”. Adevărata miză este însă că bancherii vor fi obligaţi să modifice în toate contractele de credit clauzele care vor fi considerate abuzive de o instanţă. Cât despre falimentul personal, românii rămân singurii europeni care nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile. Până nu demult, ungurii şi spaniolii s-au aflat în aceeaşi situaţie, însă lucrurile s-au schimbat. Spania a dat o lege care previne evacuarea din locuinţe a persoanelor cu probleme financiare, iar în Ungaria, chiar FMI a cerut elaborare unei legi a falimentului personal, ca soluţie de stopare a expansiunii creditului neperformant. În România, stat aflat într-o situaţie similară (20% credit neperformant), Fondul respinge asta, pe motiv că tentativele de fraudă s-ar înmulţi.

PRO ŞI CONTRA Un raport recent al London Economics prezintă şi poziţia Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) asupra subiectului: „Rata de infracţionalitate din România este mai ridicată decât în alte state membre UE, astfel încât tratarea situaţiilor de supraîndatorare cu instrumente echivalente nu ar fi oportună”. Este citat şi şeful Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, care spune că „principalele consecinţe negative ale unei astfel de legi ar fi creşterea costului creditului şi scăderea finanţării oferite de bănci în cazul creditelor ipotecare”. Şi totuşi, de ce o măsură care are efecte bune în Ungaria nu poate funcţiona şi aici? De ce persoanele fizice sunt discriminate? Statul poate da faliment. Băncile se pot ascunde de creditori în proceduri lungi de insolvenţă, aşteptând să le salveze statul. Firmele au voie să declare incapacitate de plată şi să se restructureze. De ce n-ar putea face asta şi oamenii obişnuiţi?