Directorul Fundaţiei Europeane pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă, Jorma Karppinen, a prezentat, ieri, studiul "Calitatea vieţii în Europa", care a fost realizat, în 2003, în cele 25 de state membre ale UE, precum şi în Bulgaria, România şi Turcia, datele din cele două state în curs de aderare fiind actualizate în 2005. Potrivit studiului, aproape jumătate dintre români nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile cu veniturile pe care le au şi aprox. 75% nu-şi permit un concediu anual, dar, cu toate acestea, sînt printre cei mai optimişti cetăţeni europeni. Principalul scop al acestui studiu a fost să ofere comparaţii între ţări, între grupe demografice, sociale şi economice, raportul prezentînd date referitoare la condiţiile materiale, la angajarea ocupaţională, condiţiile de viaţă şi de muncă, viaţa familială sau cea legată de comunitate. Studiul privind calitatea vieţii în România arată că românii sînt optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi înregistrează niveluri ridicate de fericire şi de satisfacţie generală faţă de propria viaţă, deşi condiţiile materiale de care beneficiază sînt modeste, iar calitatea locuinţelor este scăzută. Reprezentanţii Fundaţiei Europene au precizat că, în general, românii sînt mulţumiţi de viaţa lor şi susţin că sînt satisfăcuţi în ceea ce priveşte locul lor de muncă, chiar dacă muncesc mai mult decît în alte state europene. Acest lucru ar putea fi explicat, potrivit lui Karppinen, prin faptul că obţinerea unui loc de muncă în România este destul de dificilă, astfel că românii se pot declara satisfăcuţi doar pentru că au unde să muncească. Raportul mai arată că autonomia locurilor de muncă şi perspectivele de avansare în carieră sînt cam la aceleaşi niveluri înregistrate de statele membre. Pe de altă parte, românii stau foarte prost la capitolul cursuri de calificare. Un fenomen considerat interesant de către specialiştii Fundaţiei îl reprezintă faptul că 24% dintre şefii români sînt femei, media europeană fiind de 25%, iar unul din cinci angajaţi români se tem că şi-ar putea pierde locul de muncă. De asemenea, realizatorii acestui studiu au semnalat că există diferenţe notabile privind veniturile românilor, pensionarii şi familiile în care lucrează doar unul dintre părinţi fiind cele mai afectate. Astfel, trei din patru români nu îşi pot permite nici măcar o săptămînă de concediu pe an, iar una din trei gospodării a acumulat restanţe la plata facturilor de peste un an. În plus, peste jumătate dintre cei care au declarat că reuşesc să-şi acopere cheltuielile din venituri (53%) îşi asigură hrana practicînd "agricultura de subzistenţă", după cum a explicat Karppinen. Românii au mai semnalat probleme legate de calitatea mediului, 19% dintre cei chestionaţi reclamînd poluarea sonoră.