Temerile sindicaliştilor privind modificarea Codului Muncii s-au adeverit, majoritatea prevederilor din proiectul de modificare a actului normativ anulând o parte din drepturile angajaţilor şi lăsându-i fără apărare în faţa abuzurilor angajatorului. Potrivit prevederilor proiectului de modificare a Codului Muncii, perioada de probă va fi extinsă. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 45 de zile calendaristice (faţă de 30 zile în prezent) pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice (90 zile în prezent) pentru funcţiile de conducere. Vor fi, însă, abrogate prevederile care stabilesc că, în cazul muncitorilor necalificaţi, perioada de probă are un caracter excepţional care nu poate depăşi cinci zile lucrătoare. Cu alte cuvinte, este posibil ca până la expirarea perioadei de probă, lucrarea pentru care este angajat muncitorul necalificat să se termine. Va fi abrogată şi interdicţia de angajare succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post. Aceste prevederi nu ar afecta salariaţii dacă angajatorii ar încheia contracte de muncă inclusiv pentru perioada de probă (prevedere obligatorie, dar ignorată de multe societăţi). Ce înseamnă, în acest context, modificările de mai sus? Înseamnă că un angajator va putea, legal, să lucreze numai cu angajaţi în probă (aplicabil mai mult în domeniul construcţiilor de toate felurile). Prin urmare, ne putem aştepta ca numărul de persoane angajate de probă şi apoi „trimise la plimbare” fără salarii să crească considerabil.

MUNCA SUPLIMENTARĂ, PLĂTITĂ DUPĂ DOUĂ LUNI. Aceasta nu este singura modificare adusă Codului Muncii. Documentul prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cum stabileşte legislaţia în vigoare. „Toate legile care afectează salariaţii din România au fost realizate şi aprobate de Guvern fără să se ţină cont de părerea sindicatelor. Legea salarizării unitare, legea pensiilor, Codul Muncii, toate au fost gândite în defavoarea angajaţilor români”, a declarat vicepreşedintele CNSLR Frăţia Constanţa, Marin Neagu. Actualul Cod al Muncii a fost negociat cu sindicatele în 2003. El a declarat că flexibilizarea Codului Muncii transformă salariaţii în zilieri, care vor putea fi angajaţi cu ziua, cu săptămâna sau cu anul şi concediaţi „pentru că patronilor nu le mai plac ochii lor”. „Prin eliminarea drepturilor salariaţilor, puterea angajatorilor asupra acestora creşte. Acum, dacă ai fost concediat abuziv, fără să ai niciun avertisment, nicio abatere, te poţi adresa instanţei să îţi facă dreptate. Pe viitor, acest lucru nu va mai fi posibil, pentru că patronul va avea dreptul să te dea afară fără să fi greşit cu nimic”, a explicat Marin Neagu. Deşi durata maximă legală a timpului de muncă va fi păstrată la 48 de ore pe săptămână, perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru luni. Mai exact, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.