După ce indicele Robor a explodat, în ultima săptămână, două tabere au ieșit imediat în lumina reflectoarelor. Pe de-o parte avem bancherii, care spun că Robor era oricum nenatural de mic, iar acum se întoarce la normal; ei apreciază că politica fiscală ambiguă a statului e de vină - măsuri anunțate, amânate, schimbate, anulate. În plus, pare să fie și foame de bani, că deficitul n-are acoperire în 2018. În acest context, piața financiară devine mai prudentă. Din cealaltă tabără, însă, aflăm că dobânzile la depozite sunt la minime absolute (0,2% pe an sau chiar sub-zero) și că masa monetară emisă de BNR e dublă față de 2017; asta înseamnă că banii sunt ieftini. Au crescut salariile, au scăzut unele taxe, creșterea economică e 80% consum. Dobânzile ar trebui, deci, să scadă. Ce se întâmplă, deci? Să fie o evoluție normală sau o răfuială între bănci și ANAF-ul care le-a forțat să plătească impozit pe profit? Orice-ar fi, de suferit vor avea tot cei împrumutați.

PRO... Robor-ul ca Robor-ul, dar ce de faci cu DSTI? Cum, nu știi ce-i DSTI? Of, needucatule financiar, e vorba despre Debt Service to Income, un indicator care a ajuns la 65% în cazul debitorilor cu credite ipotecare și venituri mici (care au putut lua credite de gen din varii motive „necunoscute“). DSTI ăsta îi preocupă mai tare decât Robor-ul exploziv pe cei de la BNR, pentru că o creștere cu un punct procentual se traduce într-o îndatorare mai mare cu zece puncte procentuale pentru clienții sărmani, adică de la 65 la 75% din venitul lunar. „Cum o să fie când acei oameni vor ajunge la un grad de îndatorare de 75%? Nici nu vreau să-mi imaginez. Deocamdată, nu e cazul unei asemenea creșteri, dar nu se știe ce va urma“, a declarat, în weekend, șeful direcției de Stabilitate din banca centrală, Eugen Rădulescu, în cadrul unui seminar organizat de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare. Pe de altă parte, bancherii spun că, în prezent, rup testele de stres în două, dar modelarea economică e complexă rău. „O creștere a Robor se traduce prin modificări diferite în rândul clienților - unii, spre exemplu, vor economisi mai mult. Apoi, totul ține și de creșterea veniturilor. Sunt foarte multe necunoscute“, a declarat și șeful Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, citat de hotnews.ro. Și el, ca și restul bancherilor, de altfel, acceptă însă că o creștere bruscă a indicatorului Robor poate duce la majorarea ratelor lunare, moment în care unii debitori (aflați deja la limită, în ciuda dobânzilor la minime istorice) vor începe să achite cu dificultate; de aici până la o nouă explozie a portofoliilor de credite neperformante nu-i mult.

...ȘI CONTRA De notat că Robor se regăsește, mai ales, în dobânda creditelor Prima Casă, pe care și statul român are o expunere de 50%, fiind garantul plății ratelor, în beneficiul băncilor. Stocul creditelor retail e de peste 100 miliarde lei, iar jumătate din sumă-i Prima Casă. Orice fluctuație a Robor poate afecta puternic debitorii, băncile și, în fundal, economia. „Robor este un preț mediu, compozit, macro-economic (adică diferit de cele reale) al banilor. Creșterea rapidă a Robor din ultima săptămână nu are o logică economică naturală. Este controlată și regizată. De ce? Rămâne să se probeze în Parlament sau în comisia de control al BNR“, spune avocatul Gheorghe Piperea. El amintește că, în prezent, depozitele bancare (circa 65 miliarde euro) sunt practic neremunerate, dobânzile „pozitive“ fiind ridicole, de circa 0,2% pe an. Ba chiar avem și valori negative, adică plătești bancherul ca să-ți țină „în siguranță“ economiile. Asta se întâmplă pentru că-n piață sunt prea mulți bani, ceea ce îi face prea ieftini; iar asta înseamnă cererea de credite nu poate fi în scădere sau în stagnare și, drept urmare, Robor ar cam trebui să... scadă, notează Piperea - „În al doilea rând, masa monetară emisă de BNR s-a dublat, în ultimii trei ani, până la 200 miliarde lei. Banii emiși de stat, prin banca centrală, s-au ieftinit cu circa 25%. Trei - salariile bugetarilor au crescut, iar unele taxe și impozite au scăzut. În piață sunt mai mulți bani, alocați consumului. Inflația ar fi trebuit să scadă, nu să crească. Evident, și Robor ar trebui să scadă. Motivația creșterii surprinzătoare a Robor, emisă rapid de ultra-analiștii BNR, a fost că Guvernului îi este foame de bani, motiv pentru care a decapitalizat companiile din subordine, încasând... dividende. Oricum, vorbim de două miliarde lei, o sumă infimă în comparație cu depozitele bancare de 65 miliarde EURO. Și banii ăștia n-au fost scoși cu sacoșa - tot prin conturile bancare au ajuns la acționari; e orice, numai motiv să crească Robor-ul nu“. La final, întrebarea de 1.000 de puncte - să fie asta răzbunare pentru măsurile luate de Fisc, care obligă bancherii să plătească impozit pe profitul ascuns sub forma pierderilor contabile? Orice-ar fi, tot românul obișnuit pică la mijloc.