La Consiliul de miniştri de luni de la Bruxelles, România va vota pentru introducerea pe piaţă a produselor realizate din patru varietăţi de porumb modificat genetic şi va respinge propunerea care vizează produsele obţinute dintr-un sortiment de cartof modificat genetic. Cele două propuneri se află pe ordinea de zi a Consiliului miniştrilor Agriculturii din UE. Dacă se ajunge la un acord favorabil, produsele constînd din cele cinci varietăţi de plante modificate genetic, sau realizate din acestea, vor putea fi puse pe piaţa UE, dar nu şi cultivate în statele membre. Astfel, firmele vor putea să importe sortimentele în vederea procesării, dar nu şi să cultive varietăţile respective. „Pentru cartof, cei de la Comitetul Ştiinţific al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare ne-au recomandat să votăm împotrivă. În plus, cîteva puncte din documentaţia prezentantă de EFSA (Autoritatea Europenă pentru Siguranţa Alimentelor - n.r.) nu erau foarte clare. Actele normative nu fac însă referire la producţie, adică nu vor permite cultivarea, ci doar punerea pe piaţă a produselor procesate”, a declarat subsecretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Mihaela Luca. Pentru adoptarea propunerilor este nevoie de o majoritate calificată în cadrul Consiliului de miniştri. Dacă această majoritate nu este întrunită, decizia va reveni Comisiei.

Produsele modificate genetic, avizate favorabil

EFSA a avizat favorabil toate cele cinci tipuri de produse, concluzionînd că punerea lor pe piaţă nu va afecta sănătatea umană şi animală şi nici mediul. Subiectul nu este nou, el apărînd pe agenda Comisiei în luna septembrie a anului trecut, cînd statele membre nu au ajuns la un acord, astfel că decizia a revenit Comisiei, care a aprobat propunerile. Amintim că şi atunci România a votat pentru susţinerea introducerii pe piaţă a unor produse din porumb modificat genetic.

Organismele modificate genetic (OMG) sînt plante, animale sau micro-organisme (bacterii, viruşi) ale căror caracteristici genetice au fost modificate în mod artificial pentru a conferi o nouă proprietate. Exemple de astfel de proprietăţi sînt rezistenţa unei plante la o anumită boală sau insectă, creşterea valorii nutriţionale a unui aliment, majorarea productivităţii în cazul culturilor agricole. Folosirea OMG este contestată de unele organizaţii. Agricultorii sînt însă pentru cultivarea plantelor modificate genetic, întrucît acestea sînt mai rezistente, iar productivitatea este crescută. În România se cultivă, în present, un singur tip de porumb modificat genetic - MON 810 - tip avizat la întreg nivelul Uniunii.