De anul viitor, în România va fi implementat un nou tip de carte de identitate. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, din primăvară vor fi emise buletine electronice care vor fi puse în circulaţie eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate. Pentru moment, MAI intenţionează să lanseze, în aprilie, un proiect-pilot prin care să vadă care va fi impactul şi cum vor fi primite noile modele ale cărţii de identitate. Prima modificare şi cea mai vizibilă se referă la dimensiunea actului de identitate, care va arăta precum un card. Noile cărţi de identitate vor avea, ca şi paşapoartele, câteva date biometrice, precum imaginea facială şi amprentele digitale, care conferă un grad de siguranţă mai mare, după cum spun autorităţile. Documentul va include atât date personale, cât şi informaţii de pe cardul de sănătate. Printre acestea se numără codul unic de asigurat, diagnosticele medicale cu risc vital, grupa sangvină, RH-ul şi acceptul sau refuzul privind prelevarea de organe după deces. Noua carte de identitate electronică va conţine şi datele de contact ale medicului de familie. Autorităţile spun că aplicaţia actuală prin care sunt tipărite şi acum cărţile de identitate este depăşită şi, de aceea, s-a simţit nevoia modernizării, pentru ca noile acte să răspundă cerinţelor actuale de securitate a datelor personale ale românilor. Românii vor avea însă posibilitatea să refuze cartea de identitate electronică şi să opteze pentru una clasică. Diferenţa dintre cele două va consta în faptul că cea clasică nu va conţine cipul şi amprentele deţinătorului, însă, ca aspect, ea va fi identică celei electronice. Mai există o diferenţă: valabilitatea actului. Cel electronic va avea o valabilitate de zece ani, pe când cel clasic trebuie înnoit după cinci ani.