Jurnaliștii de la ”The Economist” au constatat că polonezii (11%) şi românii (8,5%) ocupă cele mai multe poziţii în cadrul personalului administrativ debutant din Comisia Europeană (CE). Ei spun că, deși funcţionarii europeni nu reprezintă statul de provenienţă, ţările doresc să-şi plaseze oamenii în posturi-cheie. Pe locul 3 se află Germania, cu puţin peste 8%, urmată de Italia - aproape 8%, Belgia şi Franţa - în jur de 7%, Spania - peste 5% şi Marea Britanie - aproape 3%. Publicaţia mai notează că, în ultimii ani, reprezentarea Italiei a scăzut dramatic de la aproape 25% din totalul personalului în anii 1980. Şi Franţa încearcă să-şi menţină influenţa în cadrul instituţiilor de la Bruxelles, dar aceasta este în declin. Dacă în ceea ce priveşte poziţiile de top Marea Britanie stă bine, la nivelul "junior" situaţia se află la polul opus. ”Una dintre probleme o reprezintă competenţele lingvistice reduse (aplicanţii trebuie să ştie cel puţin două limbi străine), fapt agravat, în mod ironic, de preponderenţa englezei ca limbă de lucru în instituţiile europene, la care se adaugă riscul unei ieşiri a Marii Britanii din UE, în urma unui eventual referendum”, scrie publicaţia. În schimb, din cele 128 de poziţii de top, Germania deţinea, la sfârşitul anului trecut, 20 de poziţii, urmată de Marea Britanie cu 13 şi Franţa cu 11. Influenţa Germaniei în cabinetele comisarilor europeni a crescut în Comisia Juncker, dar este de înțeles, în condițiile în care şeful de cabinet al preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, este german.