Membrii Parlamentului italian şi reprezentanţii regiunilor au fost convocaţi joi pentru alegerea preşedintelui ţării, succesorul lui Giorgio Napolitano. La vot vor participa 630 de deputaţi, 315 senatori, patru senatori pe viaţă şi 58 de reprezentanţi ai regiunilor. La primele trei voturi, este necesară o majoritate de două-treimi, iar în al patrulea vot, majoritate simplă. Printre posibilii candidaţi se numără fostul premier şi preşedinte al Comisiei Europene Romani Prodi, fostul comisar UE Emma Bonino, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Luciano Violante, foştii miniştri Massimo D\'Alema, dar şi Giuliano Amato.

Fostul premier italian Romano Prodi a fost propus cu insistenţă în acest sfârşit de săptămână pentru a-l succeda pe preşedintele Giorgio Napolitano. “Consider intolerabil că anumite persoane îşi pot imagina că Prodi poate fi exclus din rândul posibililor candidaţi”, a afirmat Nichi Vendola, conducător influent al stângii, referindu-se la declaraţiile lui Silvio Berlusconi din timpul unei manifestaţii la Bari, potrivit cărora “dacă va fi el, mai bine să plece toţi în străinătate”. Liderul dreptei îl consideră pe Romano Prodi, care l-a învins de două ori în alegerile legislative, ca fiind cel mai mare adversar al său, dorind cu orice preţ să împiedice formaţiunile de centru-stânga, majoritare în rândul marilor electori care îl vor alege noul preşedinte, să îl aleagă. Numele fostului preşedinte al Comisiei Europene, “părintele fondator” al monedei euro, figurează totodată printre cele zece personalităţi selectate de contestatarii eurosceptici ai Mişcării 5 Stele, condusă de fostul actor Beppe Grillo.