În orice ţară civilizată, câştigul mediu este similar cu decenţa, deoarece îţi dă posibilitatea să te integrezi armonios în societate şi să-ţi menţii demnitatea. Institutul Naţional de Statistică (INS) ne anunţă ceremonios că în luna august a scăzut cu 1,4% (22 lei) câştigul salarial mediu faţă de luna anterioară, adică a ajuns la 1.534 lei net. INS spune că în iulie s-au acordat prime ocazionale, inclusiv de vacanţă, sume din profitul net şi din alte fonduri, inclusiv tichete de masă, drepturi în natură ori realizări de producţii şi încasări mai mari. De data asta, luna lui august nu a mai fost atât de “plină”. Cel mai bine au câştigat în august cei ce s-au ocupat de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv servicii informatice (3.753 lei), în timp ce persoanele care au lucrat în hoteluri şi restaurante au avut cele mai mici venituri (857 lei). Scăderi ale salariului mediu net au fost înregistrate şi în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv asigurări şi fonduri de pensii), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii. Şi în administraţia publică salariile s-au redus cu 0,6%, în timp ce în sănătate şi asistenţă socială au avansat uşor, cu 0,1%. INS încearcă să dreagă busuiocul şi spune că dacă se va face o comparaţie cu luna august a anului trecut, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,4%. Adică nu e chiar aşa rău cum spun oamenii.

MAI MULT LA STAT În ceea ce priveşte cheltuielile totale ale populaţiei, în trimestrul doi, s-au situat, în medie, în jurul a 2.155 lei lunar pe gospodărie (adică 749 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,9% din nivelul veniturilor totale medii. Adică, pe scurt, în afară de cheltuielile pentru gospodărie, oamenii au dat banii pe impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe, urmate de cheltuielile cu locuinţa (apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei), băuturi alcoolice şi tutun, respectiv transport, şi apoi pe alimente şi băuturi nealcoolice. Cheltuielile efectuate de români pentru hoteluri, restaurante şi cafenele (1,4% din cheltuielile de consum) şi cele pentru educaţie (0,7%) au înregistrat cele mai scăzute ponderi în nivelul cheltuielilor. Aşa încât viaţa românului de rând se scurge plină de frustrări. Şi atunci, pentru a depăşi momentele dificile, oamenii se mai refugiază în lumea viselor şi îşi cumpără un bilet la Loto, sperând la o viaţă mai bună.