Conflictul pe tema politicii Franţei faţă de romii din România şi Bulgaria a dominat summit-ul liderilor UE de ieri, de la Bruxelles, care, iniţial, ar fi trebuit să se concentreze pe chestiuni economice. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, este furios, după ce comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding, a părut să compare politica franceză faţă de romi cu deportarea romilor în Al Doilea Război Mondial. Reding a spus ulterior că regretă această interpretare dată cuvintelor ei. De altfel, ieri, Nicolas Sarkozy şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au avut un schimb de replici foarte violent pe tema repatrierii romilor din Franţa. Sarkozy pare decis să apere reputaţia Franţei ca fief al drepturilor omului şi a fost scandalizat de criticile lui Reding. De altfel, el a sugerat, ironic, că romii ar trebui preluaţi de Luxemburg, ţara de origine a comisarului.

Relaţiile dintre preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi omologul său român, Traian Băsescu, au părut în mod clar glaciale, în momentul în care cei doi lideri s-au întâlnit la Bruxelles, comentează “Daily Mail”, ataşând şi fotografii foarte sugestive de la discuţia celor doi. Articolului intitulat “Nu regret nimic! Întâlnire glacială între dispreţuitorul Sarkozy şi preşedintele român, la apogeul crizei ţiganilor”, ziarul britanic îi asociază şi o suită de fotografii din timpul întâlnirii celor doi lideri, despre care afirmă că au părut implicaţi într-o discuţie animată, pentru ca, în final, preşedintele Băsescu să izbucnească în râs, relaţiile părând să se dezgheţe.

În condiţiile escaladării tensiunilor la un nivel fără precedent, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, s-a distanţat, miercuri, de comparaţia cu deportările din Al Doilea Război Mondial, dar a spus că Viviane Reding beneficiază de deplina sa susţinere. Premierul italian, Silvio Berlusconi, a spus că Reding ar fi trebuit să-şi exprime îngrijorările în privat, iar cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că “tonul şi comparaţiile istorice au fost nepotrivite”. Ca şi preşedinţia belgiană a UE, Finlanda a apărat Executivul european. Preşedinţia belgiană a UE a spus că CE trebuie să vegheze la respectarea regulilor europene. Franţa a asigurat că politicile sale respectă legilor UE şi a negat că expulzările au vizat un anumit grup etnic, spunând că ele se fac de la caz la caz. De asemenea, a subliniat că majoritatea sunt voluntare şi vor continua.

Consiliul Europei s-a oferit să coordoneze acţiuni concrete pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor. Cu toate că UE a spus că 17,5 miliarde de euro au fost puse la dispoziţie pentru romi şi alte grupuri vulnerabile în ultimii şapte ani, statele membre nu au dat dovadă de suficientă disponibilitate politică în folosirea fondurilor.