O ameninţare pentru coeziunea socială a Europei. Minoritatea romă din România, estimată la circa două milioane de persoane, este cea mai importantă din Europa dar şi cea mai săracă, UE calificând-o drept “o ameninţare pentru coeziunea socială a Europei”, relatează “Le Figaro”. După aderarea României şi Bulgariei în 2007, în UE există circa zece milioane de etnici romi. Cerşetoria organizată, prostituţia şi diversele infracţiuni, precum furtul din buzunare sau al cardurilor bancare, au permis reţelelor de infractori care îi exploatează să prospere. Acţiunile acestor reţele, organizate sub forma de clanuri, sunt adesea nepedepsite. Mai mult sau mai puţin asimilaţi în perioada regimului comunist, romii din Europa de Est au fost afectaţi considerabil de costul social al tranziţiei economice din anii \'90. Extinderea UE a declanşat o coştientizare la nivel instituţional a condiţiilor în care trăieşte minoritatea romă. UE, Banca Mondială, organizaţii neguvernamentale ca Fundaţia Soros au alocat fonduri şi desfăşurat campanii de informare în vederea sprijinirii etnicilor romi.

Românii, preocupaţi forţat de situaţia romilor. La începutul anilor 2000, perspectiva aderării la UE şi necesitatea îndeplinirii unui anumit număr de criterii au obligat autorităţile române să se preocupe de situaţia acestei minorităţi. Autorităţile de la Bucureşti au creat, spre exemplu, instituţii de \"mediere\" responsabile cu ameliorarea şcolarizării şi a accesului la serviciile de sănătate. Aceste eforturi s-au diminuat considerabil după ce România a devenit membru al UE. Potrivit directoarei asociaţiei pentru romi Romani Criss, Magda Matache, “România a adoptat un cadru legislativ conform aşteptărilor Bruxelles-ului. Din păcate, legile nu au fost aplicate. Reacţia foarte lentă a Bruxelles-ului după numeroasele expulzări ale romilor din Italia confirmă inerţia autorităţilor române”. Potrivit “Le Figaro”, cei mai mulţi romi sunt victime ale discriminării, ceea ce îi împiedică să fie corect educaţi şi asimilaţi de piaţa muncii. Această realitate se regăseşte şi în alte ţări unde există minorităţi rome: Ungaria, Slovacia sau Cehia, care a fost condamnată în urmă cu doi ani de Curtea Europeană a Drepturilor Omului deoarece a plasat forţat copii romi în şcoli speciale destinate persoanelor cu handicap mental.

Criza economică mondială nu favorizează integrarea romilor. În Cehia, iniţiativa unui primar care a confiscat, anul trecut, alocaţiile primite de familiile de romi cu datorii foate mari a fost salutată de formaţiunile de extremă dreaptă. În Ungaria, romii sunt frecvent victimele unor agresiuni. Rasismul împotriva etniei rome este alimentat de partidul Jobbik, care şi-a sporit influenţa, după ce, din iunie 2009, dispune de trei eurodeputaţi. Lipsa de toleranţă se regăseşte şi în România, unde în vara anului trecut, mai multe case aparţinând unor romi au fost distruse sau incendiate în judeţe populate majoritar de români de etnie maghiară. Potrivit Magdei Matache, aceste atacuri ar fi fost comandate de la Budapesta, de către Garda Ungară, o miliţie de extremă dreaptă, dizolvată oficial vara trecută.