Romii din România, victime ale discriminării care trăiesc adesea în sărăcie, beneficiază de câţiva ani de un acces mai larg la educaţie, dar se confruntă, în continuare, cu problema găsirii unui loc de muncă şi unei locuinţe, subliniază ONG-urile şi autorităţile, citate de AFP. În domeniul educaţiei, unde a fost introdusă discriminarea pozitivă, \"progresele sunt evidente\", a declarat pentru AFP preşedintele Agenţiei române penru romi, Ilie Dincă. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, maximum 3.000 de tineri romi sunt admişi la liceu anual, iar aproximativ 500 în universităţi, pe locuri rezervate acestei minorităţi de către autorităţile de la Bucureşti. În plus, dintre cei 250.000 de elevi care se declară romi, 11% urmează cursuri de istorie şi limba romani, în timp ce aproximativ 500 învaţă exclusiv în această limbă. Recent criticate de Franţa, autorităţile române au recrutat, în ultimii ani, 430 de profesori de limba romani, dar şi mediatori, pentru a realiza legătura între elevi, familiile romilor şi profesori, în vederea limitării eşecului şcolar. \"Este vorba despre o performanţă fără egal în lume\", şi-a exprimat mulţumirea profesorul de limba romani şi consilier în cadrul ministerului, Gheorghe Sarău. Unele progrese au fost, de asemenea, înregistrate în privinţa accesului la servicii de sănătate, prin formarea a aproximativ 800 de mediatori sanitari romi. Acest număr rămâne, însă, insuficient pentru minoritatea romă, alcătuită din 1,5 până la două milioane de persoane, potrivit reprezentanţilor etniei. În plus, un \"birou judeţean pentru romi\" a fost creat în fiecare dintre cele 42 de prefecturi din ţară, iar 450 de primării au câte un expert în probleme ale acestei minorităţi. În schimb, accesul pe piaţa muncii rămâne, în continuare, limitat. În opinia lui Dincă, doar între 25 şi 30% dintre romi au un loc de muncă stabil. Restul nu au un loc de muncă sau muncesc la negru, în special ca muncitori sezonieri. Însărcinat recent cu gestionarea reintegrării sociale a romilor, Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, promite o ameliorare a situaţiei, inclusiv prin proiecte cu finanţare europeană. \"Scopul nostru este să creăm locuri de muncă în zone în care minoritatea romă este numeroasă şi să stimulăm formarea profesională, pentru ca membrii acesteia să nu mai fie exclusiv cantonaţi în meseriile tradiţionale\", a declarat el. Asociaţia Amare Rromentza a notat câteva iniţiative \"lăudabile\", între care \"bursele de locuri de muncă pentru romi\", însă consideră \"decepţionante\" efectele acestora.

\"Noi propunem adoptarea unui sistem de cote, care să constrângă administraţiile şi companiile private să angajeze între 5 şi 10% romi\", a declarat un reprezentant al asociaţiei, Mihai Neacşu. Situaţia este \"şi mai dramatică\" în privinţa accesului la o locuinţă \"decentă\", afirmă Dincă, în opinia căruia fondurile, puţine, destinate până în prezent acestui scop, nu au contribuit la o ameliorare a condiţiilor de viaţă pentru romi. Într-o scrisoare adresată, săptămâna trecută, secretarului de stat francez pentru Afaceri Europene, Piere Lellouche, aproximativ 20 de ONG-uri româneşti au criticat condiţiile \"demne de Evul mediu\" în care trăiesc unii membri ai acestei etnii. La Strasbourg, unde s-a stabilit, pentru a menţine un \"contact strâns\" cu romii care trăiesc în taberele din Franţa, Gheorghe Răducanu, consilier al ministrului Afacerilor Extrne, Teodor Baconschi, şi-a exprimat mulţumirea faţă de progresele din domeniul educaţiei, \"o reparaţie istorică pentru romi, după secole de marginalizare\". Însă, a adăugat el, \"nevoile sunt atât de mari, încât aceasta reprezintă doar o picătură de apă într-un ocean\".