CIANURA ŞI MINISTERIABILII “Roşia Montană” - un subiect dureros şi vital pentru români, o afacere profitabilă în viziunea lui Traian Băsescu. De-a lungul ultimului an, sute de români au protestat împotriva acestui proiect şi a impactului pe care l-ar avea punerea lui în aplicare. Şi ieri, la prânz, mai multe ONG-uri au pichetat sediul Ministerului Mediului, cerând demisia secretarului de stat Marin Anton, cel care este preşedintele Comisiei de analiză tehnică pentru proiectul Roşia Montană. ONG-urile au denunţat mai multe declaraţii făcute de secretarul de stat luna trecută, într-o emisiune la postul public de televiziune, pe tema proiectului minier de la Roşia, societatea civilă apreciind că Marin Anton, cel de care depinde autorizarea investiţiei, are o poziţie clară de sprijinire a investitorului Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Protestatarii au avut bannere cu mesaje împotriva proiectului şi au scandat sloganuri împotriva lui Anton. Ei au adus şi un butoi pe care l-au umplut cu un lichid verde care să imite cianura, unul dintre protestatari prefăcându-se că bea acel lichid, aluzie la declaraţiilor mai multor oficiali ai Ministrului Mediului care garantau că vor bea apă din iazul de decantare al minei, în cazul în aceasta ar fi construită.

UN NOU AVIZ, FLUTURAT ÎN LOC DE RĂSPUNS Liderii Asociaţiei Alburnus Maior, participanţi la protest, s-au arătat indignaţi de faptul că, “în data de 28 februarie, 100 de ONG-uri, experţi şi cadre universitare au adresat prim-ministrului Ungureanu o scrisoare deschisă prin care au solicitat demiterea lui Marin Anton, însă demersul lor nu a primit niciun răspuns din partea Guvernului”. Participanţii la protest au spus că îl vor invita pe Marin Anton să cunoască flora, fauna şi locuinţele din Roşia Montană aşa cum există ele în realitate şi nu cum sunt văzute din vehiculele de teren cu care se efectuează vizitele de documentare ale Comisiei Tehnice de Analiză din cadrul Ministerului Mediului. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a susţinut doar că protestatarii nu au dorit să-i vorbească şi a susţinut că RMGC ar putea fi obligată să obţină, pe lângă acordul de mediu, un alt aviz ce se acordă doar prin hotărâre de Guvern, pentru devierea râului Corna, etapă obligatorie pentru realizarea proiectului minier în forma în care el a fost propus. Borbely a spus că această problemă a apărut din cauză că Directiva Europeană pentru Ape nu a fost transpusă foarte clar în legislaţia românească.