Pasibili de discriminare. Preşedintele Nicolas Sarkozy a prezidat, ieri, o reuniune consacrată rromilor şi ţiganilor nomazi, ca urmare a violenţelor din 18 iulie, de la Saint-Aignan, unde o jandarmerie a fost atacată şi un rrom a murit după o cursă de urmărire cu autorităţile. Preşedintele intenţionează să impună expulzarea din taberele ilegale. Rromii, care sunt în majoritate de naţionalitate franceză, sunt îngrijoraţi că vor fi supuşi discriminărilor. Opinia publică franceză nu îşi ascunde însă îngrijorarea cu privire la cadrul juridic prin care se va reglementa situaţia rromilor. Sociologul Jean-Pierre Liégeois, autorul volumului ”Rromii şi ţiganii”, a fost printre primii care au adresat întrebarea pe ce bază juridică va hotărî statul francez eventualele expulzări de pe teritoriul naţional, dat fiind că ţiganii nomazi sunt în majoritate francezi. ”Vor fi trimişi toţi aceşti cetăţeni francezi în România?”, se întreabă el. Mai multe asociaţii de combatere a discriminărilor denunţă dispoziţiile care îi vizează pe ţiganii nomazi şi îi marginalizează. Comitetul European al Drepturilor Sociale şi Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei au notificat recent Franţei încălcarea a şapte articole din Carta Socială Europeană, pe care Franţa a ratificat-o totuşi. Ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, doreşte să conlucreze cu România şi Bulgaria pentru a accelera procedurile de expulzare, dacă se vor aplica. Oficialul francez a respins, marţi seară, la canalul de televiziune TF1, faptul că rromii şi ţiganii nomazi ar fi stigmatizaţi, referindu-se la necesitatea de a combate cu fermitate comportamentele ilegale. Se estimează că 8.500 de rromi trăiesc pe teritoriul francez, unii locuind în tabere ilegale.

O problemă europeană. În ziua în care în Franţa a avut loc o controversată reuniune ministerială pe tema rromilor, Tony Gatlif, cunoscut regizor de origine rromă, a declarat la RFI că ”ţiganii au dreptul să rămână în Franţa, unde trebuie să li se facă un loc pe care încă nu-l au”, precizând că ”bilanţul politicilor în favoarea rromilor, mai ales al celor din estul Europei, este catastrofal”. Tony Gatlif, care şi-a consacrat practic toată opera comunităţii din care provine, a afirmat că Franţa trebuie să înţeleagă că zece milioane de indivizi lăsaţi de izbelişte reprezintă o problemă europeană, nu o problemă franceză. ”Singurul lucru pe care francezii ar trebui să-l facă este să se ocupe de chestiune cu demnitate. Nu-i vorba aici nici de şobolani, nici de câini”, a subliniat Tony Gatlif. Regizorul a susţinut că reuniunea de la Palatul Elysée este bazată pe un amalgam foarte periculos de violenţă şi criminalitate, în urma incidentelor de acum câteva zile, din centrul Franţei. Potrivit regizorului, acest amalgam făcut între rromi şi ”les gens du voyages”, cum spune preşedintele Franţei, adică nomazi, este incorect. ”Gens du voyages, adică nomazii, constituie o noţiune administrativă inventată acum trei decenii. Or, ţiganii sau rromii, cum vreţi să le spuneţi, sunt în Franţa de pe vremea regelui Francisc I, cu alte cuvinte, de secole sunt recunoscuţi ca atare, fac parte din istoria Franţei şi sunt francezi, uneori chiar mai francezi decât francezii. Deci, acest amalgam foarte periculos nu trebuie făcut. Ţiganii au dreptul să rămână în Franţa, unde trebuie să li se facă un loc pe care încă nu-l au”, a explicat Toni Gatlif.

Întrebat de ce aleg rromii din România Franţa, regizorul a explicat: „România e o ţară pe care o ador. De 20 de ani mă duc acolo, am făcut filme acolo, am prieteni acolo. Eu când spun România mă gândesc însă la poporul român pe care-l iubesc, îmi place să aud limba şi viaţa de acolo care-mi aduc aminte de Andaluzia. Din păcate, poporul român, care deja a avut atâta de suferit pe vremea lui Ceauşescu, suferă şi acum, din nou. E deci buimăcit şi de aceea se ia cam prea mult după poveştile spuse de oamenii politici. Dar nu poporul trebuie pus în cauză, ci clasa politică din această ţară. Ţiganii nu au fost niciodată o ameninţare în România”.