REGIE Despre problema rromilor evacuaţi din Eforie s-a vorbit foarte mult, însă nu s-a făcut mai nimic. Nenumăratele organizaţii neguvernamentale care pozează în apărătoare ale drepturilor omului nu au făcut nici măcar efortul de a se deplasa la Eforie pentru a afla situaţia reală. De cealaltă parte, asociaţiile rromilor se folosesc de acest aşa-zis scandal pentru a atrage diverse organisme internaţionale care să spună, la rândul lor, cât de rău sunt trataţi rromii în România. Ieri, vizita senatorului Ecaterina Andronescu la Eforie, în calitate de preşedinte al Comisiei de Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din cadrul Senatului, a coincis cu vizita unor reprezentanţi ai Ambasadei Marii Britanii, care au dorit să vadă cu ochii lor situaţia rromilor de la Eforie. Bineînţeles că vizita britanicilor era anunţată, motiv pentru care rromii evacuaţi şi cazaţi de administraţia locală în cele două locaţii, fosta ?coală nr. 2 şi fostul internat, s-au pregătit în consecinţă. Dacă în urmă cu o săptămână, când ne-am deplasat la Eforie, mirosul insuportabil şi mizeria erau predominante, ieri am găsit uşile vosite, camere cât de cât curate şi, culmea, copii de rromi preocupaţi de învăţătură. Numai că regia legată de preocuparea pentru şcoală nu a durat prea mult, pentru că, în momentul în care senatorul Ecaterina Andronescu le-a oferit copiilor rechizite pentru şcoală, au început imediat comentariile. „Ce vine să ne dea nouă caiete? Astea nu ţin de foame. Să ne dea case şi mâncare”, spuneau mai mulţi dintre rromii cazaţi la fosta ?coală nr. 2. Niciunul dintre rromi nu a cerut un loc de muncă. Mai mult decât atât, întrebaţi unde muncesc, aceştia au spus că lucrează şi ei pe unde apucă, cu ziua. Aşa cum era de aşteptat, rromii au început să se plângă, pe de-o parte senatorului Andronescu, pe de altă parte străinilor aflaţi în vizită, că primarul le-a demolat casele, că ei aveau acte şi că, în noile locaţii unde au fost mutaţi, nu au apă şi nu au curent. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a ascultat problemele ridicate de rromi, pentru ca, la final, să spună că una dintre soluţiile pentru rezolvarea problemelor este integrarea lor în societate. „Integrarea comunităţilor rrome se face prin şcoală. Preocuparea mea, a Inspectoratului Şcolar, a Primăriei Eforie este aceea ca toţi copiii din comunitate să ajungă la şcoală. Sunt foarte puţini copii din această comunitate care ajung la şcoală şi lucrul acesta este foarte grav. Am discutat atât cu inspectorul general şcolar, cât şi cu primarul din Eforie, poate găsim o soluţie să-i şcolarizăm şi pe părinţi, în cadrul acelui program „Şansa a doua”, să-i aducem puţin în procesul de educaţie, pentru că trebuie să-i învăţăm cum să trăiască. Nu mă aşteptam ca aceste condiţii de cazare să fie de aplaudat. Eu sper ca, în perioada următoare, Primăria să găsească şi alte resurse pentru a ameliora situaţia existentă. În primul rând, în familiile care au copii. Nu ştiu cum stăteau înainte, pentru a putea face o comparaţie, dar nu este o situaţie fericită”, a declarat Ecaterina Andronescu.

APELUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE De cealaltă parte, primarul oraşului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, a declarat că situaţia nu trebuie privită doar din punctul de vedere al rromilor evacuaţi, problema fiind mult mai complexă. „La Eforie ne confruntăm încă din 2004 cu o lipsă acută de locuinţe, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 10/2001. Sunt peste 600 de familii care au stat în stradă. Am reuşit pentru 450 de familii să găsim locuinţe. Mai avem o parte care se vor muta în blocurile pe care le construim unde s-au desfiinţat construcţiile abuzive ridicate de cei care au generat această isterie. Acolo vor fi construite patru blocuri P+8, cu un total de 248 de unităţi locative”, a afirmat Brăiloiu. El a precizat că, până acum, televiziunile s-au rezumat la materiale care arată cât de indiferentă este administraţia locală faţă de problemele rromilor. „Nu este chiar aşa. Primăria Eforie s-a preocupat de integrarea rromilor, ca dovadă că unii dintre ei au primit ajutor pentru avea mici afaceri în timpul sezonului estival, au serviciu, au locuinţe, au terenuri pe care şi-au ridicat legal case. Cred că trebuie să privim problema rromilor cu luciditate şi să nu ne ascundem în spatele unor copii. Nu trebuie să punem copiii pavăză în faţă, pentru ca, de fapt, să ascundem problemele noastre. Doar opt din cei 30 de copii de vârstă şcolară frecventează cursurile unităţilor de învăţământ. Restul refuză să meargă şi, atunci când li s-au oferit condiţii să meargă la şcoală, au cerut sume de bani sau alte avantaje”, a afirmat primarul. El a adăugat faptul că eforturile administraţiei locale de a asigura un minimum de condiţii nu este luat în seamă nici măcar de rromii care au fost evacuaţi. „Le vom asigura minimum de condiţii cu o mare rugăminte, să încerce să nu mai fure instalaţia electrică din pereţi, ţevile de apă, caloriferele, să nu mai facă focul cu saltelele, ca să ia sârmele din ele, şi multe alte aspecte de acest gen. Suntem într-o perioadă de criză şi nu putem să cheltuim banii din bugetul local numai pentru curăţenie şi refăcut instalaţii electrice, instalaţii sanitare şi multe altele. Acum am observat că nici poarta de la internatul unde am cazat o parte din rromii evacuaţi nu mai există. Fac un apel către toate ONG-urile care se ocupă care se ocupă de problema rromilor, şi către toţi care pot discuta cu aceste comunităţi, să-i lămurească de faptul că trebuie să-şi trimită copiii la şcoală, pentru a le crea o altă posibilitate în viaţă. În al doilea rând, să-i convingă să se abţină să mai sustragă tot ceea ce este metal de pe domeniul public, care poate fi valorificat”, a mai spus Brăiloiu.

Proiect pentru locuinţe de necesitate

Pe lângă cele patru blocuri de locuinţe sociale care se vor construi în zona de unde rromii au fost evacuaţi, Primăria Eforie a depus deja la Guvern, prin Prefectura şi Consiliul Judeţean Constanţa, o solicitare pentru obţinerea de fonduri în vederea construirii unor locuinţe. „În documentele pe care le-am trimis deja la Guvern, am precizat şi locaţia pe care administraţia locală o pune la dipoziţie pentru construirea de locuinţe. Mai mult decât atât, în ianuarie, când se vor deschide axele de finanţare, vom depune din nou un proiect pe care Primăria Eforie îl are de doi ani, dar care până acum a fost respins. Este un proiect care se referă la construirea de locuinţe în Eforie Nord şi Eforie Sud. Acestea ar fi demersurile pe care le face administraţia locală”, a declarat Ovidiu Brăiloiu.

Munci ocazionale

O parte dintre rromii evacuaţi din casele improvizate nu înţeleg de ce Primăria Eforie, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi alte instituţii ale statului pun accent pe trimiterea copiilor la şcoală. Rromii nu au înţeles nici până acum că fără câteva cunoştinţe primare, fără să ştie să scrie şi să citească, nu îşi pot găsi un loc de muncă. „Niciunul din rromii evacuaţi nu lucrează cu carte de muncă. Ei fac munci ocazionale, adunând pet-uri şi fier. Dar, pentru a avea un loc de muncă, trebuie să ai cât de cât puţină şcoală. Ar fi bine să termine măcar un ciclu primar, pentru a şti să scrie şi să citească. Vin la noi pentru a da o declaraţie şi nu pot, pentru nu ştiu să scrie. Nu vor nici să scriem noi declaraţia în locul lor, pentru că ne spun că nu ştiu ei ce scriem noi acolo. Atunci trebuie să chemăm pe cineva din alt birou, care nu ştie problema, şi îl punem să scrie, apoi chemăm altă persoană care şi citeşte, pentru ca apoi ei să pună degetul pentru a fi de acord. Aceasta este realitatea”, a povestit Brăiloiu.